26.10.2009

Invata planul de marketing intr-o saptamana

Cartile care prezinta lucrurile in cativa pasi au fost mereu carti de succes.
.
"Invata planul de marketing intr-o saptamana " scrisa de Ros Jay , un prolific scriitor de carti de afaceri, este de fapt un manual. E drept ca foarte simplu care iti da informatia taios, fara inflorituri si argumente. Asa ai baza, stii ce sa faci si unde sa ajungi. Totul este clar si precis. Tie nu iti ramane decat sa urmezi pas cu pas indicatiile si apoi sa vezi mecanismul functionand.
.
Nu este o carte pentru cei care sunt adeptii teoriei. Este o carte practica ca format, informatie si pret.
.
A aparut in 2007 la Editura Cosmos, costa 9,9 lei si are doar ...96 de pagini.
.
Avand ca structura zilele saptamanii este impartita in sapte capitole: ce este planul de marketing, formularea intrebarilor, cautarea raspunsurilor, obiectivele, transformarea obiectivelor in planuri de actiune, intocmirea planului si utilizarea planului de marketing.
Superb!.
.

25.10.2009

Totul despre PR

Volumul lui Anthony Davies intitulat "Tot ce ar trebui sa stii despre PR" este un minunat manual de explicatii.
.
E gandit ca o incursiune in lumea PR ( relatii publice ) de pe pozitia unui profesor care explica pentru neinitiati ceea ce este si ce face PR-ul. Prin cele 500 de intrebari autorul acopera toata gama de posibilitati.
.
Interesant este ca raspunsurile sunt directe, taioase, cinice uneori dar ofera informatia pe care o cauti. Plin de citate si exemple , mai ales din spatiul britanic, ghidul este usor de citit si mai ales arata dedesupturi ale domeniului venite din experienta autorului.
.
A aparut la Editura Publica Bucuresti in 2008 si are 366 de pagini. Cu toate ca este stufos la prima vedere vine sa completeze informatia si nevoia de informatie dintr-un domeniu care cunoaste o dezvoltare tot mai accentuata si la noi.
.
Este o carte interesanta, buna pentru biblioteca fiecarui economist si nu numai. Totusi este cam scumpa avand un pret de coperta de 45 lei.
.

20.10.2009

Lupta cu bancile

In lupta clientilor cu bancile acestia au de partea lor un ajutor binevenit si gratuit oferit de Protectia Consumatorilor. Ziarul Obiectiv din Suceava prezinta un caz interesant:

" Un sucevean a reuşit, cu sprijinul Protecţiei Consumatorului, să pună la punct bancherii de la Bancpost • după ce, în mod discreţionar, unitatea bancară i-a majorat rata la creditul angajat cu 50 % de la o lună la alta, suceveanul a reuşit, cu legea în mână, să le taie elanul bancherilor lacomi • experienţa acestuia poate fi un exemplu pentru cei care au păţit acelaşi lucru dar nu au avut curaj să se adreseze acolo unde trebuie • o întrebare de bază în demersul împrumutatului: dacă s-a acordat un credit la nivelul maxim de creditare stabilit pe baza salariului, iar salariul nu a crescut, când a
greşit banca - atunci când a stabilit valoarea împrumutului pe care l-a
acordat sau acum, când măreşte lună de lună suma care trebuie
rambursată din acelaşi salariu?
Mii de suceveni au fost covârşiţi, în acest an, de ratele la bănci pe care, nu că nu ar fi vrut să le plătească, dar din cauza politicilor interne ale băncilor de majorare a dobânzilor şi implicit a ratelor lunare coroborat cu stagnarea ori diminuarea veniturilor, le-au plătit cu întârziere şi s-au trezit cu majorări şi mai greu de suportat.
Puţini dintre aceştia care au ştiut să se ia de piept cu banca creditoare au avut şi izbânzi concretizate în milioane de lei vechi mai puţin la plata ratelor lunare.
Un exemplu în acest sens îl prezentăm mai jos, cu menţiunea că lupta s-a dat cu Bancpost, unitate bancară care niciodată nu a excelat în seriozitate. Cu sprijinul Protecţiei Consumatorului, un sucevean a reuşit să aducă cu botul pe labe birocraţia bancară din această unitate, care putea să îl falimenteze definitiv, dacă nu reacţiona. Modul în care suceveanul nostru a intervenit poate să constituie un model de urmat şi pentru alţii.
În luna august a anului trecut, B.U., angajat la o societate comercială din Suceava, cu un salariu de 2.000 de lei, a luat de la Bancpost un credit de consum în sumă de 40.000 de lei pe termen de 120 de luni. Cu salariul pe care îl avea şi cu perioada de 120 de luni, aceasta a fost suma maximă ce a putut să o obţină împrumutatul, conform actelor normative privind gradul de îndatorare.
Contractul de împrumut stipula că în primele trei luni dobânda promoţională este de 9,95% după care se va plica dobânda variabilă pentru creditele de nevoi personale în RON, în vigoare la acel moment – luna noiembrie a anului 2008, când dobânda devenise 16,5%.
Pe lângă dobândă, se stipula în contract şi un comision de administrare lunară a creditului de 0,45%, reprezentând în lei 180 RON.
Contractul încheiat stabilea că modificarea dobânzii şi/sau a comisioanelor bancare va fi comunicată împrumutatului până cel mai târziu la data aplicării ei, prin modalităţi la libera alegere a băncii: afişarea pe pagina de internet a băncii, mesaj e-mail, înştiinţare scrisă la adresa împrumutatului, publicare în presă, afişare la sediile băncii ori prin sms transmis pe telefonul mobil.
Cu dobânda de 9,95% şi comision de 0,45%, dobânda anuală efectivă era la încheierea contractului de 24,4% iar rata lunară de început era de 710 lei, descrescătoare de la o lună la alta, din care 180 de lei constituia comisionul de 0,45% până la sfârşitul contractului, 140 de lei reprezenta soldul la credit iar restul dobândă.
În luna noiembrie a anului trecut însă, rata lunară a ajuns la 1.060 de lei, cu 50% mai mult decât plătise suceveanul în luna anterioară. Interesându-se despre ce este vorba, a aflat că acel comision de administrare lunară crescuse de la 0,45 la 0,54% (de la 180 la 248 RON). Dobânda, la expirarea celor trei luni promoţionale crescuse de asemenea, de la 9,95 la 23%, în condiţiile în care, pe piaţă, aceasta era comunicată ca fiind de 16,5%.

• bani mai mulţi, dar de unde?

Suceveanul împrumutat de Bancpost a încercat mai întâi să obţină explicaţii de la bancă. De la sucursala judeţeană, de la centrala băncii din Bucureşti, fără niciun efect. Toţi funcţionarii bancari îl duceau cu vorba, îi explicau câte în lună şi în stele, numai despre problema lui concretă nu aduceau vorba. Asta l-a determinat să se adreseze Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, arătând, în scris, care sunt nemulţumirile lui.
El a cerut băncii, prin intermediul Protecţiei Consumatorilor, să primească răspuns la câteva întrebări, logice pentru oricine. Una dintre acestea sună aşa: dacă împrumutatul a luat creditul pe perioada maximă de zece ani, la valoarea maximă acordată, astfel încât rata lunară de 710 RON să nu depăşească gradul maxim de îndatorare din salariul obţinut, cum este posibil ca după numai trei luni, aceeaşi bancă să oblige împrumutatul căruia nu i-a crescut cu niciun leu salariul, să plătească o rată cu 50% mai mare. Oare împrumutatul nu trebuia să se încadreze în continuare în acelaşi grad de îndatorare? În plus, acesta nu fusese înştiinţat acasă de modificările ce vor fi aduse la dobândă şi comisioane. O altă întrebare pe care suceveanul a adresat-o este de ce iniţial în rată soldul creditului era unul crescător, de la o lună la alta, iar dobânda descrescătoare, iar după noua modificare, regula nu a mai fost respectată. A treia problemă ridicată s-a referit la motivul pentru care comisionul de acordare a creditului a crescut brusc şi fără explicaţii de la 0,45 la 0,54%.
Făcând acest demers la Protecţia Consumatorului, a primit după două luni răspuns, în care a fost informat că s-a revenit la condiţiile iniţiale ale contractului – 16,5% dobânda şi comisionul de administrare a creditului de 0,45%. În urma acestui demers, rata lunară i-a scăzut la suma de 860 de lei iar în viitor soldul aferent sumei împrumutate este crescător iar dobânda descrescătoare."

sursa articolului Obiectiv Suceava
.

19.10.2009

Despre platile la stat

In articolul "Va platim cand putem..." pe care l-am publicat in capitalul.ro acuz practica pe care institutiile din subordinea statului o au si anume aceea de "a arunca" termenele de plata cat mai departe de genul 60, 90 sau 180 de zile cu toate ca banii sunt bugetati.
Acest lucru creeaza instabilitate, impredictibilitate si haos in economia si asa afectata de criza.
.
Mai multe argumente pe capitalul.ro
.

14.10.2009

E-licitatie.ro vine cu noi facilitati

Incepand cu data de 15.10.2009 vor fi implementate în SEAP trei noi facilitati tehnice:
1. operatorul va fi informat prin e-mail de modificarile survenite pe parcursul desfasurarii unei proceduri de atribuire
2. autoritatea contractanta poate opta pentru a primi oferte de pret in lei, euro sau dolar american
3. la publicarea etapei finale de licitatie electronica, autoritatea contractanta va avea posibilitatea de a opta pentru introducerea pasului minim de licitare obligatoriu si prelungirea perioadei de licitare a ultimei runde.
.
Multe din aceste schimbari au fost solicitate de mult timp dar ASSI s-a facut ca nu le vede. Dupa ce contestatiile au curs iata ca sistemul de licitatii online a devenit mai transparent.
.
Prima masura va lasa fara obiectul muncii o serie de siteuri care faceau acest lucru si obtineau venituri bune iar a doua masura este doar un pas spre integrarea in sistemul informational european. Prin trecerea in viitor la euro a Romaniei, baza de licitatii va avea de acum si un istoric in euro. Este o metoda buna mai ales pentru importatori care scapa de riscurile valutare.
.
Ultima este de fapt cea mai interesanta. Introducerea pasului de licitatie va obliga firmele sa faca oferte de marimea pasului si astfel autoritatea contractanta va beneficia de oferte cu mult mai bune decat pana acum.
Sa explic : la o licitatie care porneste de la un pret de 1000 lei avem 3 ofertanti care ofera 999 lei, 980 lei si 970 lei , ultimul castigand licitatia. In cazul in care ar exista un pas de licitatie de 30 lei firmele ar fi obligate sa ofere 970 de lei , 940 de lei si respectiv 910 lei. Se vede cine castiga din aceasta metoda ....
.
Extraordinara mi se pare posibilitatea de prelungire a licitatiei dupa termenul limita. In Franta de exemplu la o licitatie electronica cine ofera cel mai bun pret castiga. Exista conditia ca dupa ultima oferta sa treaca cel putin un minut in care nimeni sa nu introduca o alta oferta. Regula se aplica pentru ofertele dupa termenul limita. Practic firmele au posibilitatea sa liciteze pana una se detaseaza in castigatoare.
Pana acum pe e-licitatie.ro timpul limita era un element important. S-au pierdut licitatii mari din motive de conexiune proasta sau din motiv de intarziere de 1 sau 2 secunde. Pentru a inlatura acest aspect care a creat multe plangeri s-a introdus si posibilitatea de licitare dupa termenul limita asa cum am descris ca se intampla in Franta. Acum la noi apare diferenta importanta ca autoritatea contractanta va stabili in cazul informarii privind desfasurarea licitatiei electronice despre regulile care vor fi aplicate inclusiv timpul in care se va mai putea oferta dupa termenul limita.
Astept implementarea noutatilor.
.

12.10.2009

Despre promovarea esecului

Intr-un material intitulat "Promovarea esecului" am criticat esecul programului Casa Verde si promovarea lui drept un succes cand datele arata cu totul altceva.

articolul pe capitalul.ro

.

07.10.2009

Standard Business isi incurajeaza cititorii sa nu se aboneze ?

De la 1 octombrie cotidianul economic Standard Business are un nou pret pe coperta de 2,5 lei. Pana aici nimic anormal. S-au scumpit toate iar informatia costa mai ales cand ea este de natura economica. Cum s-a schimbat pretul ziarului s-au schimbat si abonamentele.
.
Nu am vazut de mult insa o asemenea lipsa de logica ca aceasta de la pachetele de abonament introduse de Standard Business.
Sa vi le prezint intai:
- 1+1 luni - 30 lei
- 3+1 luni - 90 lei
- 6 luni + bonus o carte - 129 lei
- 12 luni + bonus un serviciu - 209 lei
.
Daca facem calculul cat ne-ar costa pe luna vom vedea ca, cu cat ne abonam pe mai multe luni, cu atat platim mai mult pe ziar!
.
Pentru 2 luni avem un cost de 15 lei pe luna. La 4 luni avem un cost de 22,5 lei.La 6 luni costul este de 21,5 lei iar la 12 luni de 17,42 lei.
De ce sa ma abonez pe 4 luni cand daca m-as abona de 2 ori cate doua luni as plati 60 de lei in loc de 90 de lei ? E o logica care nu o inteleg. Oare nu vor sa vanda ziarul pe termen lung ?
La abonamentele de 6 si 12 luni sa zicem ca bonusurile mai indulcesc pilula dar totusi pe exemplar se plateste mai mult ca la abonamentul 1+1 ! Pai ce fel de bonus mai este acela pe care il platesc?
.
Bonus a intrat in limba romana din englezescul bonus si inseamna o gratificatie adica ceva in plus peste ceea ce este cuvenit adica tocmai ceea ce nu este "bonusul" ziarului Standard Business!
.
Pentru o comparatie abonamentele fara insertii la Financiarul sunt de :
- 6 luni - 132 lei
- 12 luni- 264 lei
Adica un cost fix de 22 lei pe luna. Simplu si clar.
.
Acum stau si ma intreb de unde confuzia de la Standard Business.
Oare scoaterea posibilitatii platii prin sms sa ii fii incurcat intr-atat incat sa incurajeze cititorii sa se aboneze pe perioade scurte?
Intreb doar...
.

04.10.2009

Centimetrul urâtului

Mergând pe noua stradã a Republicii, modernizatã şi reamenajatã cu bani strãini nu pot sã nu observ ca totul s-a fãcut cu bun gust şi mãiestrie.
.
Farmecul zonei este stricat de micul amãnunt legat de coborârea nivelului strãzii cu 40 de centrimetri. Astfel toate magazinele şi casele din zonã au fost nevoite sã-şi contruiascã trepte iar lângã trepte, pentru cã aşa cere legislaţia din domeniu, sã amenajeze pante pentru cãrucioare sau pentru cei mai nãpãstuiţi dintre noi într-ale mersului. De unde iniţial strada avea un trotuar larg acum s-a ajuns la unul mic de trebuie sã faci un adevãrat slalom printre trepte. Pãcat cã totul se integrase frumos în vechiul aer al Brãilei.
.
Chiar şi aşa mai multe clãdiri urâţesc întregul.
.
Prima este cea a fostului Hotel Pescãruş care intrat în posesia unei familii înstrãinate de oraş se degradeazã şi degradeaza locul.
A doua clãdire urâtã este cea a fostului CEC aflatã pe colţ cu strada ce duce la noul sediu al Poliţiei. Când totul este curat şi frumos vine aceastã zgârieturã demnã de Hiroşima.
Ultima şi nu în cele din urmã este cea a fostei Arene de box. De fapt nu este vorba de o clãdire propriu zis ci de lipsa unei clãdiri. Golul aşteaptã a fi umplut de cam multişor de promisiunile unui afacerist local iar arhitectura şi armonia zonei suferã.
.
Strada revenitã la funcţia ei veche de arterã pietonalã este brãzdatã de scuaruri cu copaci şi mãrginitã de bãncuţe.
.
Eu zic cã ar fi numai bunã pentru evenimente de weekend dar primãria este preocupatã cu alte probleme şi nu vede oportunitatea nou apãrutã în peisajul urban local. Fãrã mulţi bani locul se poate transforma într-un spaţiu deschis de culturã, distracţie şi turism. Vrea cineva ?
.