27 aug. 2016

Un secol cu Neagu Djuvara

Volumul de dialog semnat de ziaristul George Rădulescu Un secol cu Neagu Djuvara apărut acum în a doua ediție la editura Adevărul Holding aduce ceva din farmecul unei vechi Românii. Liberalul Djuvara se oprește nostalgic la vremurile sale, la personalitățile pe care le-a cunoscut. A trăit revoluția boșevică din Sankt Petersburg, Primul Război Mondial, România interbelică, al doilea Război Mondial, evenimentele după 1989 din România. Practic tot ce s-a întâmplat în acest secol nu i-a fost străin.

În afara unei memorii selective dar bune, Djuvara are și un farmec al povestirii. Și întrebările puse de George Rădulescu sunt pline de miez, documentate, ajutându-l pe Djuvara să își creioneze imaginile, epocile și personajele.

Deși a trăit tot nu spune tot. Aflăm un inedit fapt și anume acela că Neagu Djuvara s-a numărat printre cei care l-au ajutat pe regele Mihai I la 23 august 1945, că Mareșalul Antonescu a fost un om drept care a condus România în limitele suportabilului în starea de război care să găsea țara. Am aflat și despre înclinația spre legionarism și de fascinația pe care extrema dreaptă a exercitat-o asupra tânărului Negu Djuvara.

În general volumul are multă deschidere asupra evenimentelor dar ochii unui cunoscător nu poate observa golurile mari din bibliografie și din evenimente peste care autorul trece cu ușurință. Practic îndreaptă privirea doar spre ce dorește el să spună și spre ceea ce ar trebui spus dar fiind un volum de dialoguri este normal.

Interesantă pentru mine ar fi fost viața la moșia de la Esna din comuna  Movila Miresii pe care Neagu Djuvara de deținut-o în anii 40. Din păcate nu a insistat pe aceste informații care ar fi fost interesante pentru o istorie locală.

25 aug. 2016

Lansarea de la Berzunti - Magdalena Iugulescu romanul Issabel.








La Berzunți

La Berzunți am avut onoarea de a vorbi despre scriitoarea Magdalena Iugulescu si romanul său Issabel apărut la editura TipoMoldova în 2015 cu ocazia primirii titlului de Cetățean de Onoare al comunei băcăoane.

Împreuna cu Alexandru Costin Tudor am avut o discuție literară interesantă cu scriitorul Dan Sandu.

8 aug. 2016

Scriitor în comunism sau cum să scrii bine o carte despre Nichita

Ștefan Agopian publică un fel de jurnal intitulat Scriitor în comunism (niște amintiri) la editura Polirom. Construită cronologic cartea este de fapt o coleție de întâmplări trăite de autor. Pornește plicticos cu propria copilărie unde nu putem remarca decît limbajul trivial cu care își gratulează mama despre care aflăm apoi că la părăsit la o vârstă fragedă. După această parte somnoroasă și după unele expresii folosite de-a dreptul puturoasă iese la iveală adevărata literatură. Avem aici și unele descrieri reușite precum cele ale redacțiilor revistelor literare pe unde autorul a trecut Luceafărul și România literară. Această parte e plină și de scriitori minori și uitați, de evenimente trecute care nu mai interesează pe nimeni poate nici pe autor dar care totuși le-a inclus în volum pentru că el trebuie să fie totuși mai grosuț...

După părerea mea carte începe la pagina 173 cu capitolul Nichita. De aici avem un Agopian plin de viață, de vervă care urmărește cu o mână de scriitor adevărat întâmplări literare și nu numai. Fiind un intim al lui Nichita Stănescu, Agopian face o radiografie a măreției și decăderii acestui scriitor cu accentul pus pe evenimentele ciudate care în viața lui Nichita par a se înșira destul de firesc. Mâna sigură si scriitura fermă recomandă această parte a volumului drept cea mai bună. Eu unul aș fi renunțat la primele pagini și aș fi publicat doar această parte cu Nichita. Pâna la pagina 302 suntem răsfățați. Literatură de cea mai bună calitate, protagoniști celebri, povești de viață extraordinare și mai presus de toate un ochi care analizează distant totul ca într-un film pe care ca un regizor celebru doar îl filmează lăsând viața a fi cea care aranjează de fapt totul.

După Nichita îți revii greu. Agopian face o încercare cu Radu Tudoran, Dumitru Radu Popescu și cu George Ivașcu. Interesant, cu informații noi dar nu la nivelul paginilor despre Nichita. Volumul se încheie apoi cu patru povestiri care au și nu au legătură cu restul. Ele sunt doar unele fațete literare ale unor întâmplări. Puteau să lipsească și nu am fi observat.

Ștefan Agopian, Scriitor în comunism (niște amintiri), editura Polirom, Iași, 2013.