La iniţiativa unei televiziuni de business si a unui cotidian economic a avut loc o dezbatere între producatorii agricoli şi ministrul de resort. Interesant este cã în urma discuţiilor a reieşit o iniţiativã comunã pe care ministrul agriculturii s-a angajat sã o susţinã în cadrul guvernului. Practic este vorba în principal de reducerea pentru produsele agricole a cotei TVA-ului. Se are în vedere introducerea unei o cote reduse de 5%. Acum produsele alimentare intrã sub incidenţa unui procent de 19%. Deci prima mişcare palpabilã ar fi reducerea preţului la produsele agricole iar ca efect direct o reducere a preţului produselor agroalimentare. Aceastã mãsurã ar aduce la suprafaţã mulţi bani care sunt acum neimpozitaţi sau care scapã impozitãrii prin diversele forme de evaziune datorate cotei mari de TVA. Mai mult producãtorii doresc chiar o înãsprire a controalelor în cazul în care guvernul va adopta o astfel de mãsurã. Se are în vedere faptul cã o cotã micã de TVA ar fi stimulativã în ceea ce priveşte plata . Propunerea merge în aval cât şi în amonte la furnizorii de materii prime şi carburant pentru agriculturã.
Iniţiative de acest gen mi se par binevenite pentru a discuta o nouã lege a TVA-ului.
Acum nivelurile taxei pe valoarea adaugatã sunt prea rigide şi nu asigurã o acoperire uniformã a mişcãrilor din economie. Fie valoarea de 19% este prea mare , cum este cazul în agriculturã şi multe venituri „scapã” acesteia, fie nu este stimulativã şi apar iniţiative de derogare care nu mi se par cã asigurã o transparenţã şi o concurenţã pentru toţi jucãtorii din piaţã cum este în cazul programului Prima Casã unde avem un TVA de 5% discriminator pentru restul pieţei construcţiilor şi pentru cumpãrãtorii care nu se încadreazã în acest program.
Ar fi mult mai aproape de economia realã introducerea unor cote diferenţiate pentru stimularea economiei , pentru asigurarea pãcii sociale şi pentru consum.
Acum avem nivelul zero pentru medicamente de exemplu, nivelul de 9% pentru cãrţi şi produse culturale şi cota de 19% pentru restul. Prin Programul Prima Casã se introduce o altã cotã de 5% .
De ce sã nu avem mai multe cote de TVA decât sunt acum ?
De ce sã nu modificãm doar o lege, cea a TVA-ului prin care sã facem cinci cote funcţie de interesele actuale? De ce sã nu taxãm cu un TVA de 25% de exemplu produsele de lux precum masinile de marcã , de peste 60.000 de euro sau iahturile? De ce sã nu avem o cotã de 5% pentru alimente şi unitar pentru construcţiile noi indiferent dacã intrã sau nu sub incidenţa programului Prima Casã ? De ce sã nu o facem organizat , precum în alte ţãri europene ? O astfel de abordare ar fi beneficã şi pentru consumatori, pentru economie şi pentru finanţele tãrii. Sã tot schimbãm aiurea funcţie de interesele unor anumite grupuri legi fundamentale pentru economia de piaţã, cum este cea a TVA-ului mi se pare o abordare de-a dreptul rãuvoitoare.
Mai am de adaugat un lucru : în momentul de faţã colectarea TVA-ului constituie principala sursã de alimentare a bugetului de stat .Dacã nu suntem atenţi cu un astfel de pilon e posibil ca tot bugetul sã colapseze !
Nu ar fi mai bunã o abordare organizatã prin care sã nu reglãm piaţa prin TVA ci sã o ajutãm. Ne-am înscrie şi noi printre ţãrile europene cu politici economice coerente.
editorial aparut in Ziarul de Braila
.
22.06.2009
Ani de jale
Pentru cã anul acesta se împlinesc 20 de ani de la schimbarea din Decembrie 1989 am fost preocupat sã aflu percepţia brãilenilor despre economia oraşului nostru. Pentru cã un asemenea demers nu puteam sã-l desfãşor singur am apelat la o firma specializatã : E-Sondaj SRL care cu profesionalism şi amabilitate s-a implicat în acest proiect. Doresc sã mulţumesc deasemena şi Ziarului de Brãila care a fost un partener activ şi constructiv al proiectului.
Brãilenii au confirmat în proporţie de 55% cã în ultimii ani economia brãileanã a cunoscut un declin. Dacã ţinem cont şi de faptul cã 12,5 % dintre respondenţi vãd o staţionare economicã situaţia apare în adevãrata ei luminã : neagrã.
Scãderea este confirmatã şi de 48,7% dintre cei chestionaţi care considerã cã firmele locale de anvergurã naţionalã sunt în scãdere în timp ce doar 23,8% vãd o creştere a lor.
Stelele economiei brãilene sunt în ordinea alegerii respondenţilor : Braiconf , Santierul Naval ( sub diferitele lui denumiri ) , Promex şi Laminorul. Aşa cum se poate observa şi din enumerare unele din aceste stele au cam început sã pãleascã, lucru deloc îmbucurãtor pentru angajaţi, oraş şi mediul de afaceri local.
Diferenţa şocant de mare apare la aşteptãrile şi importanţa pe care salariaţii o acordã salariului ca rãspaltã a muncii prestate. Acesta este cel mai important element de judecatã pentru brãileni. Din pãcate el nu se înscrie în lista de prioritãţi pe care patronatul local o vede ca fiind bazatã pe punctualitate şi munca. Putem spune cã avem aici una dintre cheile decãderii economiei locale. Când oferi salarii mici , aşa cum este cazul pe plan local , sã nu te aştepţi la implicare şi performanţã mai ales dacã tu prin strategia ta de angajator, dacã ai o astfel de strategie , îţi doreşti doar roboţei care sã nu observe mediul de lucru , sã facã din nimic miracole şi care sã se descurce în orice situaţie mai ales când au ca sprijin doar indiferenţa ta patronalã ( conform sondajului 71,3% dintre patroni nu sunt interesaţi de pregatirea personalului ! ) . Imaginea de slab management pe care o au angajatorii locali se regãseşte în pãrerea a 56,3 % dintre respondenţi. Prãpastia dintre angajaţi şi angajatori genereazã dupã parerea mea elementul de neperformanţã în multe dintre companiile locale. Este o diferenţã de abordare , de opticã dar mai ales de mentalitate. Profitul nu este singurul mod de mãsurare a succesului iar banii nu sunt unica rãsplatã.
Grav este cã peste acest antagonism salariat angajator se suprapune o percepţie de slabã competenţã a autoritãţilor locale. 52,5 % dintre brãileni considerã cã timp de 20 de ani autoritãţile locale s-au comportat slab. Interesat este cã bãrbaţii au o pãrere negativã în proporţie de peste 60%.
Cu toate cã dupã toate statisticile avem de-a face cu un fenomen de îmbãtrânire a forţei de muncã locale viitorul nu se aratã prea bine. Tinerii sub 24 de ani doresc aproape în unanimitate sã plece din Brãila. Ei simt cã oraşul nu le mai oferã perspective.
Pentru cã subiectul crizei este la ordinea zilei 75% dintre brãileni considerã cã efectele ei asupra economiei locale sunt puternice şi foarte puternice.
Din pãcate aceasta este situaţia care se vede acum în oglindã. Dacã vrem o viaţã mai bunã atunci ar fi timpul sã ne-o construim împreunã .
Am pierdut 20 de ani ?
editorial aparut in Ziarul de Braila
.
Brãilenii au confirmat în proporţie de 55% cã în ultimii ani economia brãileanã a cunoscut un declin. Dacã ţinem cont şi de faptul cã 12,5 % dintre respondenţi vãd o staţionare economicã situaţia apare în adevãrata ei luminã : neagrã.
Scãderea este confirmatã şi de 48,7% dintre cei chestionaţi care considerã cã firmele locale de anvergurã naţionalã sunt în scãdere în timp ce doar 23,8% vãd o creştere a lor.
Stelele economiei brãilene sunt în ordinea alegerii respondenţilor : Braiconf , Santierul Naval ( sub diferitele lui denumiri ) , Promex şi Laminorul. Aşa cum se poate observa şi din enumerare unele din aceste stele au cam început sã pãleascã, lucru deloc îmbucurãtor pentru angajaţi, oraş şi mediul de afaceri local.
Diferenţa şocant de mare apare la aşteptãrile şi importanţa pe care salariaţii o acordã salariului ca rãspaltã a muncii prestate. Acesta este cel mai important element de judecatã pentru brãileni. Din pãcate el nu se înscrie în lista de prioritãţi pe care patronatul local o vede ca fiind bazatã pe punctualitate şi munca. Putem spune cã avem aici una dintre cheile decãderii economiei locale. Când oferi salarii mici , aşa cum este cazul pe plan local , sã nu te aştepţi la implicare şi performanţã mai ales dacã tu prin strategia ta de angajator, dacã ai o astfel de strategie , îţi doreşti doar roboţei care sã nu observe mediul de lucru , sã facã din nimic miracole şi care sã se descurce în orice situaţie mai ales când au ca sprijin doar indiferenţa ta patronalã ( conform sondajului 71,3% dintre patroni nu sunt interesaţi de pregatirea personalului ! ) . Imaginea de slab management pe care o au angajatorii locali se regãseşte în pãrerea a 56,3 % dintre respondenţi. Prãpastia dintre angajaţi şi angajatori genereazã dupã parerea mea elementul de neperformanţã în multe dintre companiile locale. Este o diferenţã de abordare , de opticã dar mai ales de mentalitate. Profitul nu este singurul mod de mãsurare a succesului iar banii nu sunt unica rãsplatã.
Grav este cã peste acest antagonism salariat angajator se suprapune o percepţie de slabã competenţã a autoritãţilor locale. 52,5 % dintre brãileni considerã cã timp de 20 de ani autoritãţile locale s-au comportat slab. Interesat este cã bãrbaţii au o pãrere negativã în proporţie de peste 60%.
Cu toate cã dupã toate statisticile avem de-a face cu un fenomen de îmbãtrânire a forţei de muncã locale viitorul nu se aratã prea bine. Tinerii sub 24 de ani doresc aproape în unanimitate sã plece din Brãila. Ei simt cã oraşul nu le mai oferã perspective.
Pentru cã subiectul crizei este la ordinea zilei 75% dintre brãileni considerã cã efectele ei asupra economiei locale sunt puternice şi foarte puternice.
Din pãcate aceasta este situaţia care se vede acum în oglindã. Dacã vrem o viaţã mai bunã atunci ar fi timpul sã ne-o construim împreunã .
Am pierdut 20 de ani ?
editorial aparut in Ziarul de Braila
.
E-Sondaj si InfoEST au finalizat primul sondaj despre economia Brailei la 20 de ani de la Revolutie
Apreciati ca evolutia economiei Brailei in ultimii 20 de ani a fost in :Crestere 32.5%, Stationare 12.5 % si Scadere 55%. 
Ganditi-va la acele firme care au sediul principal in Braila si isi desfasoara activitatea la nivel national. Considerati ca numarul acestor firme, de importanta nationala, este in: Stationare 27.5% , Crestere 23.8% si Scadere 48.7%
Ganditi-va la acele industrii care sunt reprezentate de companii ce isi au sediul principal in Braila. Pe care din urmatoarele industrii le considerati bine reprezentate in Braila? Confectii 75% , Navala 65%, Alimentara 36.2% , Constructoare de masini 20% si Alte industrii 11.3%. Raspunsul a fost deschis , fiecare respondent dand raspunsuri multiple.Practic indicatorul masoara importanta tipului de activitate industriala in ochii brailenilor.
Concluziile sondajului :
- Braila a suferit modificari radicale in ultimii 20 de ani, la fel ca orice alt oras al Romaniei. Modificari atat la nivel structural, economic cat si la
nivelul mentalitatii oamenilor si al stilului de viata.
- Respondentii privesc in urma rezervati si chiar pesimisti, peste 50% dintre ei considerand ca economia Brailei este in scadere.
- Braiconf prin contractele externe si Santierul Naval (Aker, STX) prin investitiile straine raman in opinia celor chestionati companiile cele mai
reprezentative pentru Braila.
- Acest lucru este confirmat de viziunea respondentilor la nivelul industriilor locale, acestia vazand in confectii si industria navala sectoarele
cele mai dezvoltate si adaptate conditiilor actuale.
- Produsele alimentare si confectiile sunt cele mai achizitionate de pe piata locala, ocupand primele doua locuri in topul achizitiilor
respondentilor.
- Produsele locale (confectii, alimentare, alcoolice etc) sunt achizitionate de aproape toti respondentii, frecventa achiziillor fiind una pozitiva
(54,8% Des si Foarte Des).
- Angajatii din Braila acorda o importanta mare spre foarte mare cerintelor salariale si beneficiilor nonfinanciare.Nu sunt de neglijat nici elemente cum ar fi mediul de lucru si punctualitatea.
- La polul opus, cand vorbim despre importanta acordata de angajato ri unor aspecte cum ar fi salariile, beneficiile nonfinanciare sau mediul de lucru, respondentii ii pun la zid pe acestia cosiderand ca aco rda o importanta foarte scazuta elementelor mentionate. Mediile intre 3,3 si 4,3 (pe o scala de la 1 la 10) vin sa sustina aceasta opinie.
- In viziunea respondentilor, patronii locali sunt slab pregatiti (56,3%), angajatii fiind cei care au mentionat cel mai des acest lucru.
- In ceea ce priveste evolutia nivelului de trai din ultimii 20 de ani, aproape jumatate dintre cei cei chestionati au mentionat o usoara scadere in
timp ce aproape un sfert scaderi considerabile.
- Tendinta de migratie a populatiei spre zone mai dezvoltate este accentuata si in Braila, ca si in alte orase ale tarii,peste 90% din cei chestionati mentionand ca brailenii aleg sa migreze spre regiuni mai dezvoltate economic. Proportia
acestora este mai ridicata in cazul tinerilor de sub 34 de ani.
- Folosind o scala de la 1 la 10, respondentii au acordat o nota medie de 3,9 activitatii autoritatilor locale din ultimii 20 de ani.
- Respondentii au o viziune pesimista asupra viitorului in urma crizei financiare, trei sferturi dintre ei considerand ca aceasta va avea efecte puternice si foarte puternice asupra economiei locale.
- In ceea ce priveste modalitatile de petrecere a timpului liber, bailenii care au participat la studiu isi doresc cinematografe, parcuri, gradini botanice si lacuri de agrement. Preferintele difera de la barbati la femei dar si pe categorii
de varsta.
Informatii suplimentare despre sondaj puteti gasi pe E-Sondaj.ro
Astept parerile dumneavoastra.
21.06.2009
Artphoto - blog de fotografie
Semnalez aparitia unui blog de fotografie unde veti gasi imagini extraordinare , aspecte inedite, crampeie de realitate. Asa cum bine precizeaza autoarea Silvia Cireasa "Fotografia este arta de a retine timpul pentru o clipa". Acordati-va o clipa pentru frumos.
http://artphoto-cireasa.blogspot.com/
.
02.06.2009
Prima casã o altã „plasã”
De ceva timp primul ministru al României dl Emil Boc împreunã cu o serie de miniştri se tot chinuie sã promoveze un program intitulat Prima Casã.
Acesta se vrea a se adresa celor care îşi doresc sã-şi cumpere prima lor casã. Esenţa programului o constituie cei doi piloni : garanţia statului pentru împrumut şi condiţiile speciale oferite celor care intrã în program de la bãnci şi pânã la constructori.
Ideea nu este noua şi a fost folositã sub altã formã în mai toate statele europene.
Ce deranjeazã la acest program este faptul cã a fost lansat înainte de a exista. Guvernanţii aveau doar un nume care sunã ce este drept frumos şi are impact la public, iar în rest nimic. Nu au banii pentru a dezvolta programul, nu au legislaţia pregãtitã , nu au studii de impact şi mai ales nu ştiu cine va putea accesa acest program. Pe hârtie el se adreseazã tuturor dar pe mãsurã ce sunt dezvãluite pãrţi din program constaţi cã numarul celor mulţi se tot micşoreazã pâna vor rãmâne puţin dar buni ca în mai toate programele româneşti.
Spun cã acest program ca şi altele este doar o campanie electoralã de un gust mai puţin sau mai mult îndoielnic.
Pentru a nu crede cã am eu ceva cu dl Boc ţin sã mai amintesc câteva programe lansate sau relansate la momente „inspirate” cum ar fi „Casa Verde” pentru promovarea energiilor alternative , care şi acum zace în studiu , România fiind singura ţarã europeanã care nu a reuşit sã implementeze un astfel de program pentru care culmea existã chiar şi fonduri europene ce pot fi accesate , „Tichetele de vacanţã” prin care firmelor cu profit li se permite acordarea de tichete de vacanţã în condiţii de avantaj fiscal, „Programul Rabla” de înoire a parcului auto care a reuşit performanţa de a nu fi accesat decât pe jumãtate şi lista ar tot continua.
Consider cã ar fi fost mult mai simplu dacã tot se doreşte a încuraja construirea de locuinţe sã scãdem Taxa pe Valoarea Adãugatã la construcţiile noi cu destinaţia de locuinţe decât sã creãm programe care nu îşi au rostul.
Programul Prima Casã din concepţie este nerealist deoarece porneşte de la o premisã greşitã şi anume aceea cã tinerii nu au accesat creditele ipotecare pentru cã dobânzile acestora ar fi prea mari. Adevãrata problemã este de fapt acea cã nivelul de salarizare din România este prea scãzut. O altã piedicã o constituie şi politica BNR referitoare la provizioanele pentru creditele ipotecare acordate de bãnci care în cazul programului Prima Casã brusc devine permisivã şi binevoitoare.
Prima Casã nu face decât sã distorsioneze concurenţa , sã introducã artificial criterii şi poziţii noi pe piaţã.
Dacã tot populismul a stat la baza lui de ce atunci se aplicã doar pentru prima casã. De ce nu îl aplicãm şi pentru a doua casã şi pentru casa de vacanţã sau pentru casa din Monaco ? Care este criteriul care face aceasta diferenţã ?
Economia nu este pentru neştiutori sau pentru cei care iau mãsuri doar de dragul de a demonstra cã fac ceva. Incurajarea sectorului constructiilor se poate face coerent , în deplinã concurenţã prin programe concrete şi transparente.
Deocamndatã programul Prima Casa este o altã „plasã”.
articol aparut in Ziarul de Braila
Acesta se vrea a se adresa celor care îşi doresc sã-şi cumpere prima lor casã. Esenţa programului o constituie cei doi piloni : garanţia statului pentru împrumut şi condiţiile speciale oferite celor care intrã în program de la bãnci şi pânã la constructori.
Ideea nu este noua şi a fost folositã sub altã formã în mai toate statele europene.
Ce deranjeazã la acest program este faptul cã a fost lansat înainte de a exista. Guvernanţii aveau doar un nume care sunã ce este drept frumos şi are impact la public, iar în rest nimic. Nu au banii pentru a dezvolta programul, nu au legislaţia pregãtitã , nu au studii de impact şi mai ales nu ştiu cine va putea accesa acest program. Pe hârtie el se adreseazã tuturor dar pe mãsurã ce sunt dezvãluite pãrţi din program constaţi cã numarul celor mulţi se tot micşoreazã pâna vor rãmâne puţin dar buni ca în mai toate programele româneşti.
Spun cã acest program ca şi altele este doar o campanie electoralã de un gust mai puţin sau mai mult îndoielnic.
Pentru a nu crede cã am eu ceva cu dl Boc ţin sã mai amintesc câteva programe lansate sau relansate la momente „inspirate” cum ar fi „Casa Verde” pentru promovarea energiilor alternative , care şi acum zace în studiu , România fiind singura ţarã europeanã care nu a reuşit sã implementeze un astfel de program pentru care culmea existã chiar şi fonduri europene ce pot fi accesate , „Tichetele de vacanţã” prin care firmelor cu profit li se permite acordarea de tichete de vacanţã în condiţii de avantaj fiscal, „Programul Rabla” de înoire a parcului auto care a reuşit performanţa de a nu fi accesat decât pe jumãtate şi lista ar tot continua.
Consider cã ar fi fost mult mai simplu dacã tot se doreşte a încuraja construirea de locuinţe sã scãdem Taxa pe Valoarea Adãugatã la construcţiile noi cu destinaţia de locuinţe decât sã creãm programe care nu îşi au rostul.
Programul Prima Casã din concepţie este nerealist deoarece porneşte de la o premisã greşitã şi anume aceea cã tinerii nu au accesat creditele ipotecare pentru cã dobânzile acestora ar fi prea mari. Adevãrata problemã este de fapt acea cã nivelul de salarizare din România este prea scãzut. O altã piedicã o constituie şi politica BNR referitoare la provizioanele pentru creditele ipotecare acordate de bãnci care în cazul programului Prima Casã brusc devine permisivã şi binevoitoare.
Prima Casã nu face decât sã distorsioneze concurenţa , sã introducã artificial criterii şi poziţii noi pe piaţã.
Dacã tot populismul a stat la baza lui de ce atunci se aplicã doar pentru prima casã. De ce nu îl aplicãm şi pentru a doua casã şi pentru casa de vacanţã sau pentru casa din Monaco ? Care este criteriul care face aceasta diferenţã ?
Economia nu este pentru neştiutori sau pentru cei care iau mãsuri doar de dragul de a demonstra cã fac ceva. Incurajarea sectorului constructiilor se poate face coerent , în deplinã concurenţã prin programe concrete şi transparente.
Deocamndatã programul Prima Casa este o altã „plasã”.
articol aparut in Ziarul de Braila
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)