Pentru cã anul acesta se împlinesc 20 de ani de la schimbarea din Decembrie 1989 am fost preocupat sã aflu percepţia brãilenilor despre economia oraşului nostru. Pentru cã un asemenea demers nu puteam sã-l desfãşor singur am apelat la o firma specializatã : E-Sondaj SRL care cu profesionalism şi amabilitate s-a implicat în acest proiect. Doresc sã mulţumesc deasemena şi Ziarului de Brãila care a fost un partener activ şi constructiv al proiectului.
Brãilenii au confirmat în proporţie de 55% cã în ultimii ani economia brãileanã a cunoscut un declin. Dacã ţinem cont şi de faptul cã 12,5 % dintre respondenţi vãd o staţionare economicã situaţia apare în adevãrata ei luminã : neagrã.
Scãderea este confirmatã şi de 48,7% dintre cei chestionaţi care considerã cã firmele locale de anvergurã naţionalã sunt în scãdere în timp ce doar 23,8% vãd o creştere a lor.
Stelele economiei brãilene sunt în ordinea alegerii respondenţilor : Braiconf , Santierul Naval ( sub diferitele lui denumiri ) , Promex şi Laminorul. Aşa cum se poate observa şi din enumerare unele din aceste stele au cam început sã pãleascã, lucru deloc îmbucurãtor pentru angajaţi, oraş şi mediul de afaceri local.
Diferenţa şocant de mare apare la aşteptãrile şi importanţa pe care salariaţii o acordã salariului ca rãspaltã a muncii prestate. Acesta este cel mai important element de judecatã pentru brãileni. Din pãcate el nu se înscrie în lista de prioritãţi pe care patronatul local o vede ca fiind bazatã pe punctualitate şi munca. Putem spune cã avem aici una dintre cheile decãderii economiei locale. Când oferi salarii mici , aşa cum este cazul pe plan local , sã nu te aştepţi la implicare şi performanţã mai ales dacã tu prin strategia ta de angajator, dacã ai o astfel de strategie , îţi doreşti doar roboţei care sã nu observe mediul de lucru , sã facã din nimic miracole şi care sã se descurce în orice situaţie mai ales când au ca sprijin doar indiferenţa ta patronalã ( conform sondajului 71,3% dintre patroni nu sunt interesaţi de pregatirea personalului ! ) . Imaginea de slab management pe care o au angajatorii locali se regãseşte în pãrerea a 56,3 % dintre respondenţi. Prãpastia dintre angajaţi şi angajatori genereazã dupã parerea mea elementul de neperformanţã în multe dintre companiile locale. Este o diferenţã de abordare , de opticã dar mai ales de mentalitate. Profitul nu este singurul mod de mãsurare a succesului iar banii nu sunt unica rãsplatã.
Grav este cã peste acest antagonism salariat angajator se suprapune o percepţie de slabã competenţã a autoritãţilor locale. 52,5 % dintre brãileni considerã cã timp de 20 de ani autoritãţile locale s-au comportat slab. Interesat este cã bãrbaţii au o pãrere negativã în proporţie de peste 60%.
Cu toate cã dupã toate statisticile avem de-a face cu un fenomen de îmbãtrânire a forţei de muncã locale viitorul nu se aratã prea bine. Tinerii sub 24 de ani doresc aproape în unanimitate sã plece din Brãila. Ei simt cã oraşul nu le mai oferã perspective.
Pentru cã subiectul crizei este la ordinea zilei 75% dintre brãileni considerã cã efectele ei asupra economiei locale sunt puternice şi foarte puternice.
Din pãcate aceasta este situaţia care se vede acum în oglindã. Dacã vrem o viaţã mai bunã atunci ar fi timpul sã ne-o construim împreunã .
Am pierdut 20 de ani ?
editorial aparut in Ziarul de Braila
.
Brãilenii au confirmat în proporţie de 55% cã în ultimii ani economia brãileanã a cunoscut un declin. Dacã ţinem cont şi de faptul cã 12,5 % dintre respondenţi vãd o staţionare economicã situaţia apare în adevãrata ei luminã : neagrã.
Scãderea este confirmatã şi de 48,7% dintre cei chestionaţi care considerã cã firmele locale de anvergurã naţionalã sunt în scãdere în timp ce doar 23,8% vãd o creştere a lor.
Stelele economiei brãilene sunt în ordinea alegerii respondenţilor : Braiconf , Santierul Naval ( sub diferitele lui denumiri ) , Promex şi Laminorul. Aşa cum se poate observa şi din enumerare unele din aceste stele au cam început sã pãleascã, lucru deloc îmbucurãtor pentru angajaţi, oraş şi mediul de afaceri local.
Diferenţa şocant de mare apare la aşteptãrile şi importanţa pe care salariaţii o acordã salariului ca rãspaltã a muncii prestate. Acesta este cel mai important element de judecatã pentru brãileni. Din pãcate el nu se înscrie în lista de prioritãţi pe care patronatul local o vede ca fiind bazatã pe punctualitate şi munca. Putem spune cã avem aici una dintre cheile decãderii economiei locale. Când oferi salarii mici , aşa cum este cazul pe plan local , sã nu te aştepţi la implicare şi performanţã mai ales dacã tu prin strategia ta de angajator, dacã ai o astfel de strategie , îţi doreşti doar roboţei care sã nu observe mediul de lucru , sã facã din nimic miracole şi care sã se descurce în orice situaţie mai ales când au ca sprijin doar indiferenţa ta patronalã ( conform sondajului 71,3% dintre patroni nu sunt interesaţi de pregatirea personalului ! ) . Imaginea de slab management pe care o au angajatorii locali se regãseşte în pãrerea a 56,3 % dintre respondenţi. Prãpastia dintre angajaţi şi angajatori genereazã dupã parerea mea elementul de neperformanţã în multe dintre companiile locale. Este o diferenţã de abordare , de opticã dar mai ales de mentalitate. Profitul nu este singurul mod de mãsurare a succesului iar banii nu sunt unica rãsplatã.
Grav este cã peste acest antagonism salariat angajator se suprapune o percepţie de slabã competenţã a autoritãţilor locale. 52,5 % dintre brãileni considerã cã timp de 20 de ani autoritãţile locale s-au comportat slab. Interesat este cã bãrbaţii au o pãrere negativã în proporţie de peste 60%.
Cu toate cã dupã toate statisticile avem de-a face cu un fenomen de îmbãtrânire a forţei de muncã locale viitorul nu se aratã prea bine. Tinerii sub 24 de ani doresc aproape în unanimitate sã plece din Brãila. Ei simt cã oraşul nu le mai oferã perspective.
Pentru cã subiectul crizei este la ordinea zilei 75% dintre brãileni considerã cã efectele ei asupra economiei locale sunt puternice şi foarte puternice.
Din pãcate aceasta este situaţia care se vede acum în oglindã. Dacã vrem o viaţã mai bunã atunci ar fi timpul sã ne-o construim împreunã .
Am pierdut 20 de ani ?
editorial aparut in Ziarul de Braila
.