Despre carduri

Cardurile au intrat de la o vreme în viaţa noastrã de zi cu zi. Le folosim sã primim salariile sau sã ne facem cumpãrãturile. Ce se ascunde în spatele micilor deptunghiuri de plastic vom încerca sã aflãm astãzi.
Primul lucru care trebuie ştiut despre carduri este faptul cã ele nu sunt decât o interfaţã, o legãturã între noi şi banii noştri. Pentru a avea un card este nevoie sã existe contul din spatele acestuia. Practic atunci când depunem cererea de eliberarea a unui card solicitãm şi constituirea contului de card. Cele douã elemente lucreaza împreuna şi sunt inseparabile.
De fiecare datã când facem o tranzacţie cu cardul de fapt dãm o comandã pentru contul de card aferent. Practic le zicem banilor cum sã se mişte.
Pornind de la funcţiile principale existã douã tipuri de carduri mari : de debit şi de credit.
Cardurile de debit sunt cele care pot fi alimentate cu bani din salarii sau alte venituri. Cu ele se pot face cheltuieli doar pânã la valoarea sumei depuse în card. Deci ceea ce intrã în cont este şi ceea ce iese din cont. Nimic în plus.
Cardurile de credit sunt cele prin care banca ne acordã un credit , indiferent de numele şi forma lui. Deci noi folosind un card de credit folosim din banii bãncii deci ne împrumutãm. Fiecare card de credit are o serie de caracteristici de care ar fi înţelept sã ţinem cont pentru cã altfel vom plãti mai mulţi bani. Alimentarea cardului de credit se face prin depuneri sau prin transferuri bancare.
Datoritã vieţii economice tot mai complexe pot exista carduri bancare care sã îndeplineasca ambele funcţii de debit şi de credit. Acestea au apãrut din dorinţa bãncilor în special de a oferi cât mai multe servicii pe acelaşi instrument de platã. Astfel putem avea un card de salarii , de debit, care sã aibe şi funcţie de creditare în valoare de câteva salarii sau pânã la un plafon de creditare. Obligaţia celui care apeleazã la un credit prin intermediul unui card cu funcţie de creditare este de a face depuneri lunare în valoare de minimul cerut de bancã. Practic funcţiile sunt aceleaşi ca în cazul unui credit bancar cu deosebirea cã nu necesitã atâta hârţogãrie şi aşteptare. Doar bagi cardul în bancomat şi scoţi banii pe care îi poţi returna în rate lunare ca orice împrumut clasic.
Acum dacã vorbit de banii noştri sã vedem care ar fi avantajele folosirii unui card. Primul şi cel mai practic ar fi acela de a avea la dispoziţie toţi banii tãi în orice moment. Mai mult decât atât poţi avea acces şi la bani care nu sunt ai tãi dar pe care îi poţi folosi ca şi când ar fi ai tãi. Un alt element în favoarea cardurilor il constituie faptul cã aproape toate magazinele acceptã acest mijloc de platã. Este deasemenea şi un mod de protejare împotriva furtului de vreme ce sumele sunt garantate de bancã.
Un card singular nu ar fi de nici un folos dacã nu ar fi integrat într-un sistem mondial. Existã deja reţele interconectate de procesare a cardurilor care dau deţinãtorului o libertate de folosire mondialã. Poate ati vãzut unele sigle precum VISA sau Eurocard/Mastercard pe micile mijloace de platã. Astfel de organizaţii permit deţinãtorului unui card membru o serie de avantaje practice cum ar fi plata serviciilor în moneda naţionalã în strainãtate cu convertirea automatã a sumelor, plata asigurarii auto sau deţinerea unei asigurari medicale mondiale, reduceri la plata unor servicii şi tarife etc.
Multe firme au emis propriile carduri sau s-au aliat cu banci renumite pentru a emite carduri. Existã o multitudine de carduri şi de avantaje pe care vã las plãcerea a le descoperi singuri.
Doar atâta vã mai spun : comisioanele la plata cu cardul sunt zero oriunde în lume. Folosiţi-vã de asta!

articol aparut in Ziarul de Braila

Regulile Marthei

Martha Stewart celebra antreprenoare din SUA ne prezinta 10 reguli esentiale pentru atingerea succesului atunci cand incepi, conduci sau administrezi o afacere.
Autoarea insasi a pornit de jos, de la o afacere de oras cu o firma de catering, a trecut la nivel national cu reviste despre mancarea sanatoasa, cu emisiuni de radio si tv pentru a se prabusi apoi in abis cand a fost arestata si condamnata la 6 luni de inchisoare si alte luni de arest la domiciliu. In toata peroada de detentie a facut ceea ce stia mai bine a dat retete culinare publicului, sfaturi de viata sanatoasa si si-a condus propriile emisiuni.
Cum a putut o femeie si care sunt lucrurile bune care au calauzit-o la postura de miliardara puteti afla doar citind " Regulile Marthei" cartea pe care editura Curtea Veche o publica in colectia "Carti cheie" in 2007. Volumul a fost disponibil si impreuna cu Saptamana Financiara in urma cu ceva timp.

Cum se fura legal

Daca o persoanã furã de la altã persoanã un bun şi este descoperitã atunci pe baza dovezilor poate suporta consecinţele faptelor sale putând ajunge pânã la închisoare. Ei bine nu acelaşi lucru se întâmplã în lumea perfidã a firmelor !
Sã zicem cã ai o firmã care produce biscuiţi. Firma ta are doar douã modele de ambalaj la 250 de grame şi la 500 de grame. La fel are şi concurenţa. Eşti în competiţie cu câteva sute de alte firme. Reţeta ta de biscuiţi nu este nici cea mai bunã şi nici cea mai proastã. Preţul tãu de vanzare este de 1 RON la pachetul de 250 de grame şi 3 RON la pachetul de 500 grame. De obicei rata profitului este undeva la 15%. Mergând pe aceeeaşi direcţie nu poţi dezvolta firma, nu poţi creşte, nu poţi fi competitiv. Marea majoritate a managerilor ar gândi astfel : sã scadã costurile, sã optimizeze transporturile, sã optimizeze structura personaluilui, sã gãseascã materii prime la un preţ mai mic etc. Ce face însã un manager şmecher ? Nimic din toate acestea.
El va aplica o metodã care la prima vedere este banal de simplã : schimbã gramajul produsului respectiv pãstrând mãrimea ambalajului. Sã mã explic : clientul cunoaşte produsul, cunoaşte mãrimea ambalajului şi ştie preţul de vânzare al produsului. Deci aici nu se poate acţiona gândeşte managerul şmecher. Singurul lucru de fãcut în viziunea sa este de a pune mai puţin produs astfel încât clientul sã nu bage de seamã. Pentru cazul nostru pachetul de biscuiţi de 250 de grame va deveni un pachet de 230 de grame. Practic scoate un biscuite. Nu se simte la greutate cand clientul pune mâna pe produs şi nici când consumi produsul. E o greutate relativ micã. Ei bine banii rezultaţi din aceastã schimbare sunt însã mulţi. Practic preţul de vânzare ar trebui sã fie de 0.92 RON dar el va rãmâne 1 RON. Astfel producãtorul a bãgat în buzunar 0.08 RON pe fiecare pachet. Adicã a crescut adaosul lui comercial cu 8% la fiecare produs. La 1000 de pachete vândute incaseazã suma de 80 de RON. Peste 100.000 de pachete deja se ajunge la cifre frumoase. Din ce sunt scoase : din nimic ! Din înşelarea legalã a clientului.
Pentru a fi acoperit producãtorul scrie pe loturile produse cu un biscuite mai puţin noul gramaj diminuat de 230 de grame. Ceea ce a fãcut el este legal din punct de vedere comercial dar de fapt ascunde o fraudã ! Cumpãrãtorii au fost înşelaţi crezând cã primesc ceea ce au primit de la început dar nu este aşa.
Astfel avem supermarketurile pline de produse atipice în gramaj. Cutiile de detergenţi aveau acum câţiva ani 600 de grame pentru a ajunge acum la 450 de grame sau 500 de grame, muştarul era ambalat la 100 de grame pentru al gãsi azi la 70 de grame, iaurtul era standardizat practic cu gramajul mic la 150 de grame pentru a gãsi acum o varietate de la 125 de grame la 145 de grame şi exemplele pot continua.
Ce vreau sã de monstrez cu aceastã pledoarie pentru atenţie ? Faptul cã sunt firme şi firme , produse şi produse. Dumneavoastrã atunci când cumpãraţi trebuie sã ţineţi cont si de aceste aspecte care uneori scapã atenţiei noastre. M-a pacãlit ani de zile la gramaj firma X atunci nu îi mai cumpãr produsele. La un moment dat cineva de la firma respectiva va înţelege mesajul şi practica lor va înceta sau firma va dispãrea.
Atenţie deci la „furturile” legale ale companiilor.

articol aparut in Ziarul de Braila

Bricostore Braila

S-a deschis Bricostore Braila in cadrul mallului din Varsatura.
Primul lucru care m-a lovit cand am intrat in magazin a fost usa de la intrare. La propriu ! Senzorul nu m-a detectat ca fiind o persona si nu a comandat deschiderea.In cele cinci minute cat am stat si am privit usa inca cel putin trei persoane au patit la fel. Ce dracu e asa de e greu sa faci o usa care sa se deschida ?
Al doilea lucru rau il constituie angajatii. Proaspeti dar deja implantati cu acea mima cretina si cu raspunsuri demne de filmele cu prosti. Intrebi ceva si iti spun la ce raion gasesti ce vrei dar doamne fereste sa iti spuna unde este raionul respetiv ! Alo Bricostore , puneti panouri de indicat raioanele si harti in magaoaia aia pe care ati ridicat-o ca angajatii sunt nepregatiti si te trimit in cu totul alta parte!!!
Al treilea lucru il constituie pacaleala cu transportul gratuit. Doar la comenzi de minim 1000 de RON este valabila si mai mult te progameaza ei in maxim 2 zile !!! Eu platesc acum si trebuie , dupa mintile luminate de acolo, sa stau acasa 2 zile sa ii astept ca sigur vin ei !!! Decat asa mai bine lipsa !
Singurul lucru bun este ca au angajat niste braileni si s-a mai redus somajul.
Produsele sunt tot alea iar preturile de deschidere nu vor dura decat in limita stocului disponibil.

Foloseşte-te de ei

Viaţa este o luptã continuã. Luptãm pentru un trai mai bun, pentru pâinea de pe masã, pentru copii noştri şi de ce nu şi pentru noi. Când avem atâtea pe cap fiecare ban economisit este binevenit. Sunt mulţi români care nu au deprins încã „apucãturile” occidentale în ceea ce priveşte gestionarea propriilor bani. De prea multe ori lãsãm de la noi numai sã fie bine , dãm un bãnuţ cerşetorului de la colţ care ne cere zilnic ca o maşinã stricatã „sã îşi ia şi el o pâine „ cu toate cã e în putere şi locuri de muncã sunt dacã vrei sã munceşti. De prea multe ori cumpãrãm produsele la preţul afişat cu toate ca suntem conştienţi cã preţul este mincinos. Nu avem ce face, asta este pare a fi mentalitatea în care ne zbatem cu toţii sau mare parte dintre noi. Ba se poate! De ce sã dau uşor din buzunar banul pe care l-am câştigat cu greu pentru cã mie nu îmi dã nimeni de pomanã ! Banul meu , câştigat prin muncã, trebuie sã fie dobândit tot la fel : prin muncã de convingere , prin satisfacţia mea dupã cumpãrarea produselor etc.
Eu zic sã ne folosim şi noi de ei !Cine sunt ei ? Cei care doresc banii noştri ! E adevãrat cã uneori pare a fi o luptã în zadar , pentru cã monopolurile sunt rigide, birocratice şi uneori ilogice dar cu cei mici mãcar ne putem pune. Mã refer la cei care ne ”scot” banii din portofel zilnic prin piatã, pe la magazine , pe la firmele care ne oferã diverse servicii. Uşor de zis dar greu de fãcut.
Ei bine nu este aşa. Sã vã dau câteva exemple.
O metodã simplã care funcţioneazã este aceea de a cumpara mai rar dar mai mult. Astfel fãcând piaţa de la o tarabã putem cere un preţ special , pentru cã suntem clienţi fideli care cumpãrã mult ! O altã metodã este sã beneficiem de cardurile de fidelizare de la magazine. Ele ne pot aduce reduceri , nu spectaculoase dar benefice pentru buzunarul oricui. Cupoanele de reducere sunt o metodã la fel de bunã ca cele descrise mai sus. Putem economisi ceva bani pentru un produs care l-am cumpãra în condiţii normale la un preţ mai mare.
Promoţiile şi ofertele speciale sunt o ţintã pentru toţi. Zilnic sau chiar sãptãmânal , magazinele introduc produse diverse la vânzare cu preţuri mai mici. Aceste preţuri nu vor fi permanente deci sã nu vã aşteptaţi sã le mai vedeţi curând. Deci recomandarea mea este sã beneficiaţi de ele cât de repede se poate asta bineînţeles dacã vã sunt şi necesare. Promoţiile şi ofertele speciale se preteazã foarte bine la produsele alimentare. Pornind de la datele statistice care spun cã acestea sunt cele care afecteazã în cea mai mare mãsurã bugetul unei familii sunt şi cele care trebuiesc urmãrite cu cea mai mare atenţie.
Cea mai spectaculoasã metodã de a economisi bani o constituie deschiderea de noi magazine. Atunci „curg” ofertele speciale, promoţiile şi preţurile de inaugurare. Toate sunt folosite pentru a atrage clientela. Vã recomand sã nu rataţi deschiderile mai ales când este vorba de magazine mari sau de magazine care aparţin unor reţele de magazine. Nici inaugurarea unor malluri nu este de evitat. Principiul este acelaşi de mai sus numai cã în acest caz avem de-a face cu efortul concertat al mai multor vanzãtori. Cea mai ritmicã metodã de economisire este aceea de acumpãra în extrasezon. Astfel pentru produsele de iarnã beneficiati de reduceri semnificative primãvara iar pentru produse de varã toamna.
Folosiţi-vã deci de ei, de metodele de marketing pe care le aplicã. În fond nu este ilegal ci numai un mod deştept de a economisi bani.

articol aparut in Ziarul de Braila

Ce plãteşti aia primeşti

Existã o vorbã în popor care spune cã : „ ce plãteşti aia primeşti”. Sã vedem dacã o asfel de abordare este actualã şi în lumea corporaţiilor guvernate de regele numit profit.
Existã mai multe categorii de cupãrãtori. Azi vom face o incursiune doar în rândul acelora pentru care preţul este elementul principal al deciziei de cumpãrare.
De multe ori vã auziţi prieteni cã au plãtit pentru un produs sau serviciu şi el nu s-a ridicat la standardul pe care aceştia îl aşteptau. Este un lucru firesc în ziua de azi. Dacã vrei sã cumperi un pantof bun sau un trening bun nu te aştepta ca in piaţã sã gãsesti marfã de aceeaşi calitate ca cea dintr-un magazin specializat. Nu contest cã de multe ori in piaţã gãseşti lucruri bune la un preţ rezonabil dar nici o companie de talie mare nu vinde produse exclusiviste, de marcã, la tarabã. Sã fim serioşi ! Cât de puţinã cunoaştere a economiei sã ai ca sã înţelegi cã Adidos nu este Adidas şi nici Puomo nu este Puma ! Conteazã mereu de unde cumperi. Un comerciant cât de cinstit ar fi el şi oricât de bine ar avea sursele de aprovizionare nu se va putea compara niciodatã cu un magazin specializat sau cu un supermarket. Pur şi simplu nu joacã în aceeaşi ligã ! E firesc ca un multiconglomerat sã poatã sã vândã la preţuri mici , uneori chiar pe adaosuri foarte mici doar pentru a „rupe piaţa” pentru cã are în spate o mulţime de angajaţi , de relaţii şi de legãturi de afaceri. Nu este matematic posibil ca un mic comerciant cu un magazin sã poate face acelaşi lucru dacã nu este foarte specializat. Deci nici dumneavoastrã sã nu vã aşteptaţi sã gãsiţi superoferte în piaţã pentru simplul fapt cã matematic şansele sunt foarte mici ! În piaţã gãsim mãrfuri de calitate medie şi modestã pentru care plãtim puţini bani şi care au datoritã acestui fapt şanse mult mai mari sã se strice.
Uneori opţiunile sunt lângã noi şi nu le vedem. Doreşti produse de foarte bunã calitate, chiar mãrci de renume dar nu ai bani sã le cumperi? Atunci cautã cu atenţie oportunitãţile pe care chiar mecanismele pieţei le oferã. Astfel la începutul toamnei dar şi la începutul primãverii marile magazine şi marile reţele de magazine au reduceri. Procentele pot ajunge pânã la uluitoare valori de 90% !! E adevãrat cã un produs cu o astfel de reducere poate costa mai mult ca unul similar cumpãrat din piaţã dar credeţi-mã cã nu se comparã din punct de vedere al calitãţii. Nu va observa nimeni cã tricoul dumneavoastra are un model de anul trecut sau cã pantofii sunt tendinta de acum o varã. Şi chiar de va observa de multe ori este şic sã fi puţin „ în urmã” mai ales în domeniul modei unde totul este atât de relativ. Banii fac totuşi diferenţa. Un produs de renume cumpãrat chiar şi de la solduri tot produs de renume rãmâne. A fost fãcut sub aceleaşi standarde dar a avut ghinionul sã ajungã pe raft într-un moment nu prea prielnic pentru vânzãtor dar prielnic pentru tine.
La cumpãrãturi se aplicã de minune proverbul care zice „ sã îţi iei vara sanie şi iarna cãtuţã „ nu numai pentru cã este mai practic dar şi pentru cã este mai ieftin, mult mai ieftin !
Am trecut cu toţii prin experienţa produselor turceşti şi acum ştim cã ce plãteşti aia primeşti dar uneori chiar şi excepţiile sunt cele care întãresc afirmaţia.
Aşadar cât eşti dispus sã plãteşti pentru urmãtorul produs pe care îl vei cumpãra ? Gândeşte bine înainte de rãspuns...

articola aparut in Ziarul de Braila