31.07.2008

Din supermarket cu sacosa plina

Supermarketul este noua moda printre braileni. Daca nu esti vazut acolo cumparând ce iti trebuie nu esti in rândul lumii. Adevarul este ca ai pe unde merge. Supermerketurile au rasarit in orasul nostru ca ciupercile dupa ploaie. Sunt multe si care mai de care mai mare, mai colorat si mai tentant.
Vizita intr-un astfel de magazin modern nu este lipsita de peripetii. E posibil ca uneori preturile afisate sa fie gresite, carnea sa nu fie tocmai proaspata sau punga gratuita sa trebuiasca sa o platesti. Dar toate acestea palesc in fata carucioarelor mari si incapatoare numai bune sa „inghita” multimea de cumparaturi pe care o vei face.
Supermarketurile sunt ultima forma de comert modern. Dimensiunile si numarul de produse pot diferentia aceste magazine in minimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri. Asa cum cred ca ati intuit minimarketurile au o gama de produse mai mica iar prin comparatie hipermarketurile sunt mult mai diversificate.
Ce inseamna insa gama de produse in viziunea acestor comercianti? Pentru unul poate insemna ca la un minimarket poti gasi sa zicem doar cinci marci de ulei iar la un hipermarket zece. Influenteaza cu ceva acest lucru procesul de cumparare? Din punctul lor de vedere se pare ca da, dar din punctul unui om de clasa medie nu prea cred.
Ideea comertului modern se bazeaza pe inocularea dorintei de cumparare. Nu conteaza daca clientul are sau nu nevoie de produsul respectiv important este sa il cumpere si apoi vede ce face cu el. Cauti rosii cu gust de rosii si cumperi rosii cu gust de plastic. Vrei mere adevarate dar ai parte doar de mere imense parca create pentru o poveste. Musti dintr-unul acasa si ti se face gura punga. Nu mai poti mânca dar ai cumparat 1 Kg !
Slabiciunea acestor magazine moderne consta in industrializare. Pentru ca lucreaza in general cu marje mici de adaos comercial sunt nevoite sa industrializeze toate procesele : de la prezentare ( standardizata si nepersonala ) si pâna la reclame. Parca si zâmbetul casierelor se inscrie in aceasta standardizare. Nu mai exista farmecul discutiei cu vânzatorul, recomandarile lui, noutatile sau rautatile pe care acesta le transmitea. Totul este aseptic, clar, curat si perfect. Nimic anormal nu trebuie sa se intâmple. Totul trebuie sa fie pus la punct impecabil si industrial. Clientul trebuie sa cumpere, sa cumpere, sa cumpere ...
Nu am nimic cu supermarketurile dar dintr-o functiune banala de aprovizionare, pe care o au in Occident , au capatat la noi o functie de statut , de socializare.
Nu l-ai mai vazut de mult timp pe vecinul de la sapte, il vezi la supermarket. Dai o buna ziua, mai schimbi trei vorbe si poti pleca apoi impacat ca esti in rândul lumii. Se spune ca ai socializat.
De fapt in noua societate moderna omul nu mai are timp de om, mama de fica. Totul este relativ si pe repede inainte.
Supermarketurile descriu cel mai bine aceasta noua lume : avem abundenta dar nu avem calitate, avem de toate dar nu avem de fapt nimic, totul este aproape de noi dar iti trebuiesc mereu bani pentru a avea acces la ce doresti.
In fond nu este important decât sa vinzi si sa cumperi.
Restul nu mai conteaza.
Si mai mult decât atât : e important sa fii vazut cu sacosa plina.

articol aparut in Ziarul de Braila

28.07.2008

Photo Blog

Liviu Ghinea a lansat de curand un blog dedicat fotografiei.

Imagini si trairi se succed intr-un carosel al lumii inconjuratoare.
Aici culoarea este mai mult decat o umbra a zbaterii zilnice.

Recomand cu caldura :

Liviu Ghinea’s Weblog

Ne trebuie cat mai mult frumos si o camera foto pentru al vedea.

Preturi psihologice

Pretul este elementul pe care deocamndata noi, românii, il consideram cel mai important in momentul când facem o achizitie. De aceea trebuie sa fim atenti la preturi si sa stim „sa le citim”.
Sunt sigur ca in drumurile dumneavoastra prin supermarketuri ati intâlnit de multe ori preturi de tipul 3.99 lei sau 4.99 lei si de ce nu 9.99 lei. Poate v-ati pus intrebarea fireasca de ce oare sunt asa si nu sunt preturi „normale” de 4 lei , 5 lei si respectiv 10 lei. Nu este o greseala a magazinului si nici o scapare a celui care face preturile. Ele sunt asa pentru ca asa trebuie sa fie.
O mare categorie de produse sunt cumparate din impuls. Clientul vede produsul si il cumpsra. Nu era pe lista cu care a plecat de acasa si nici nu este vital in momentul de fata sa zicem. Atunci de ce il cumpara ? Din diverse motive : este cald si o inghetata il racoreste , are un pret bun , poate fi strabatut de nevoia de „ceva dulce”, se gaseste la oferta etc. Cum pretul este important in procesul de cumparare, atunci un pret care „pare” mic este mult mai atractiv. Un pret de 4.99 lei este receptat de minte ca fiind un pret mult mai mic comparativ cu 5 lei. Totusi diferenta este de doar 1 ban. Daca intrebati 100 de persoane daca o inghetata este scumpa la 5 lei sigur procentul cu raspuns afirmativ va fi mai mare decât daca ati intreba o alta suta de persoane despre un pret de 4.99 lei. Multe persoane recepteaza un pret de 4.99 ca fiind un pret de „4 si ceva”. Considera astfel ca nu au cumparat mult si continua sa cumpere. Adunând câteva astfel de produse cu preturi terminate in 99 la caserie va constata ca valoarea de plata este mai mare decât valoarea estimata in timpul cumpararii. Doar un procent infim de clienti renunta la un produs pentru a se incadra in banii planificati. Astfel magazinul vinde mai mult. Practic preturile terminate in 99 au condus clientul la fasa impresie ca a cumparat de mai putini bani.
Aceasta politica de marketing este perfect legala. Ea se bazeaza pe observatii psihologice repetate asupra comportamentului uman. De aceea in marketing sunt cunoscute ca fiind preturi psihologice.
Desigur ca acest tip de pret nu functioneaza de fiecare data si la toata lumea. Cum se spune in popor ulciorul nu merge de multe ori la apa. Comerciantii stiu asta si au grija sa roteasca produsele. Acesta este unul din motivele ofertelor speciale sau al promotiilor.
Politica preturilor psihologice nu trebuie facuta la toate produsele din magazin pentru a „da roade”. Altfel intra in banal , clientul se obisnuieste cu tipul de preturi si nu avem nici un efect in cresterea vânzarilor.
Important este ca inflatia din tara sa fie mica. O astfel de politica nu o poti aplica când preturile cresc de la o zi la alta. Specialistii estimeaza ca o inflatie de 10 % pe an deja atenueaza efectul preturilor psihologice. Insa elementul cel mai puternic intr-o astfel de abordare de pret este restul. Cumparatorul poate veni o data sa cumpere doar un singur produs cu un pret psihologic. Daca nu primeste restul la bancnota de 5 lei atunci toata munca de marketing s-a dus. E posibil ca insusi clientul sa refuze moneda de 1 ban, in fond cine are nevoie de o gramada de „nasturi” prin buzunare dar atunci este actul lui de vointa iar perceptia asupra pretului va fi tot de 4 si „ceva” lei si nu de 5 lei. Clientul va „simti” ca nu este inselat de magazin si va avea incredere in preturile afisate, in oferte speciale sau promotionale iar preturile psihologice nu isi vor pierde din „farmec” in cazul lui.
Fiti deci atenti când cumparati pentru ca unele preturi s-ar putea sa va insele.

articol aparut in Ziarul de Braila

DAE dincolo de marketing

Câti dintre noi nu avem credite? Conform statisticilor prea putini, daca ar fi sa ma iau insa dupa grupul de prieteni si cunoscuti cam toti.
Sa ai un credit tine daca vreti de gestionarea corecta a veniturilor si cheltuielilor. Daca o familie a trecut cu bine primul credit atunci se va avânta sigur si spre al doilea, al treilea pâna când creditul va intra in viata familiei ca un rau necesar , ca un dentist sa zicem.
Costa mult dar face. Nu iti place de el dar e necesar. Cu el si prin el arati mai bine. Lumea vede ceea ce prezinti si creditul te duce in rândul lumii deschizându-ti ferestrele spre satisfactii asteptate sau doar banuite.
Pentru ca boomul creditelor a fost la un moment dat asemenea unui tsunami , Banca Nationala a României a facut demersurile necesare pentru a reglementa aceste credite astfel incât cumparatorul sa fie egal informat despre produsele de creditare.
Adevarul este ca era un haos pe acesta piata mai mare decat in apararea României din meciul cu Olanda de la Euro 2008. Si astfel a aparut acest DAE.
Ca toate lucrurile bune si acesta este de fapt o prescurtare. D.A.E. inseamna Dobanda Anuala Efectiva si exprima sub forma procentuala costul total al unui credit.
Adica pe româneste spus este dobanda totala a creditului. Nu acel 9% pe care zice banca ca il platiti. Practic DAE este o modalitate ce ajuta la compararea creditelor dintre banci.
Rolul lui este de a aduce la o baza de raportare toate costurile unui credit. Asa ca DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobânzi. Astfel devine posibila compararea a doua credite, indiferent de tipul comisioanelor percepute.
Sa va explic cum pentru ca atunci când vre-o banca va dori sa speculeze nestiinta dumneavoastra sa fiti pregatiti.
Exista banci care pe lânga comisioanele la vedere mai au alte comisioane ascunse. Poate le stiti sub nume dintre cele mai bizare precum : comision de verificare dosar, comision de acordare credit, comision de administrare cont de creditare etc. Ele sunt indiferent cum se numesc sau cum imaginatia debordanta a bancherilor si a oamenilor de marketing din banci le numesc, ascunse. E important de stiut ca aceste comisioane nu sunt ilegale!
Ele sunt doar ascunse intr-o forma sau alta de ochii clientilor , la inceput, pentru a fi convinsi doar prin comparatia de dobânda a creditului unei banci cu al altei banci ca au facut alegerea cea mai buna când nu acesta poate fi adevarul.
DAE incearca sa previna tocmai astfel de situatii. Asa ca atunci când doriti sa contractati un credit e bine sa cititi si ceea ce este scris cu litere marunte pe un pliant sau un prospect publicitar.
Atentie de fiecare data la DAE. Daca o reclama frumoasa, insistenta si care ofera o dobanda extraordinar de avantajoasa este insotita in josul ei de o valoare a DAE foarte mare nu va mai bateti capul cu ea pentru ca este scumpa.
Pot fi cazuri de credite cu zero dobanda dar cu un comision de 9%. Atunci clientul nu va plati doar donânda zero , scrisa mare in reclama care v-a atras ci si comisionul. Astfel ca intre o dobânda de 8,5% cu zero comision si una cu zero dobânda dar cu un comision de 9 procente e bine sa o alegeti pe prima pentru ca este mai mica cu 0.5% .Un astfel de procent nu poate parea mare dar când este vorba de platit credeti-ma ca orice este in plus este prea mult.
Si inca un amanunt : publicarea valorii DAE la toate tipurile de credite este obligatorie prin lege.
Cascati ochii pentru ca altfel cascati punga!

articol aparut in Ziarul de Braila

21.07.2008

Moldova prin goana masinii

Recent am pornit prin Republica Moldova de la Cahul la Chisinau cu masina.
O adevarata aventura. Drumurile sunt altfel decat ceea ce scrie pe harta, localitatile nu apar sau sunt undeva unde trebuie sa fii un mare ghicitor pentru a da de ele.
Spunem mereu in Romania ca avem drumuri proaste. Nu ati vazut drumurile din Republica Moldova! Daca ar fi circulat zilnic numai tancuri pe ele si nu ar fi aratat asa cum arata. Nici o palma dreapta. Totul numai valuri, de parca bitumul a fost turnat de vre-un marinar nostalgic dupa Marea Neagra. Si pentru ca totul sa fie minunat nu exista indicatoare, borne si nici tablite de avertizare in ceea ce priveste distantele pana la urmatoarea localitate. Totul este facut de parca cineva chiar vrea sa te ratacesti.
Ce frumoase sunt dealurile si ce albastru este cerul...
Soseaua cu doua benzi de circulatie e lata de pot intra pe ea si trei masini in paralel. Pacat numai ca nu este trafic.
Drumul curge lin iar de o parte si de alta vedem numai ruine. Sunt ceea ce au distrus oamenii dupa desprinderea de URSS. Fiecare si-a luat partea, mai o giurgiuvea, o caramida, vacile, tractoarele sau bucati din ele etc. Dupa atatia ani ruinele sunt singurele care arata ca pe aceste meleaguri se facea candva si agricultura de mare performanta.
Azi vezi zeci de hectare numai parloaga. Doar micile petice private sunt ingrijite. Privind ruina stai si te intrebi oare ce fac oamenii de prin sate. Dupa ce reusesti sa intri intr-unul intelegi drama. Populatia este imbatranita, tinerii la munca „afara” iar copii crescuti de bunici. Cine sa mai faca agricultura si mai ales cu ce. Nu sunt masini agricole, benzina si motoria sunt scumpe ca pe la noi iar preturile pentru roada campului parca o bataie de joc.
Satele trec in goana masinii cu aceeasi saracie. Oamenii sunt posomorati de traiul greu si banii putini iar bucuria parca este starina de aceste meleaguri.
Dupa peripetii si intortocheri ajung la Chisinau.
Orasul respira prin noile zone rezidentiale unde vilele neterminate , la alb ( adica doar peretii de rezistenta si acoperisul ) sunt vandute pe sume de minim 250000 de euro impreuna cu un petec de 600 de metri sau mai putin. Privind casoaiele acestea noi, intr-un contrast izbitor cu restul tarii stai si te intrebi ce multe poti face intr-un sat numai cu banii dati de pe una din ele. Proprietarii sunt prosperi si aparent scot bani din piatra seaca. Au businessuri profitabile de unde isi permit astfel de alegeri.
Viata e scumpa si scumpirile sunt la ordinea zilei. Chisinaul traieste, respira si sufera. E un oras cosmopolit unde limbile si culturile se amesteca.
Masinile vechi de prin anii 60 sunt intrecute la vre-un stop de ultimul tip de Lexus si cateodata printre ele mai zaresti si vre-un Logan autohton care cu numerele ciudate din Trasnistria parca este de pe alta planeta.
Sigur ca da : suntem in Planeta Moldova! Aici totul este posibil si totul este permis. E voie sa traversezi pe rosu pentru ca nu stii daca poti pe verde. E voie sa gonesti cu masina prin oras pentru ca politia doarme la umba si alearga dupa ciubucuri. E frumos pentru ca tinerii dau culoare vetii imbatranite. E frumos sa ai denumiri de strazi ca Eminescu si Kogalniceanu iar indicatiile sa le primesti in limba rusa. E bine ca taximetristii nu isi cunosc propriul oras dar sunt simpatici cand suna vre-un politist pentru explicatii de traseu! E frumos pentru ca se simt romani, cel putin unii dintre ei.
Viata ar fi prea monotona in Moldova fara toate cele ce se intampla. Guvernul sa fie unul comunist dar economia capitalista. Limba de stat sa se numeasca intr-un fel iar oamenii sa o considere romana. Rusii sa se planga ca sunt oropsiti dar sa nu poti face o facultate tehnica sau sa construiesti o dugheana daca nu stii rusa pentru ca planurile se fac in acea limba. Interesant si fascinant.
Uimire si revolta, durere si speranta.
Si pentru ca toate sa fie deosebite insasi sediul Consiliului Europei are garduri de beton 2 metri inaltime suprainaltate cu fier terminat in varf cu tepuse! Sa vada omul simplu ca Europa ii primeste la sanul ei si ii trateaza cu respect!
Si ca toate drumurile si drumul meu se incheie.
Intoarcerea spre Cahul a fost la fel de „zguduita”. Interesant este ca asfaltul era carpit la un moment dat in noante de roz ! Sa fi fost politica „optimista” a drumarilor moldoveni ?
Romania este occident cand vii din Moldova. Se vede ca „respira”, ca este cat de cat o ordine si o randuiala a lucrurilor.
Si cand te gandesti ca pana nu demult eram si noi .....
Vizitati Republica Moldova pentru ca nu aveti ce regreta.
E plina de contraste si frumuseti.

articol aparut in saptamanalul Natiunea
.

09.07.2008

Ne trebuie marketing

Zilnic ne lovim de acest cuvant. Marketing in jos , marketing in sus. Oare cu ce s-o manca? Este vre-o denumire de schema de intrajutorare, vre-un Caritas ceva … Unii zic ca ar fi o chestie scornita de capitalistii verosi pentru a mai pune in buzunarele lor incapatoare inca un ban pe seama saracului. Altii care s-au imbogatit de pe urma lui il considera ultima minune economica. Daca ar stii romanul ce este si cum sa il foloseasca in favoarea lui pentru a face mai multi bani, pentru o viata mai buna poate nu s-ar mai inrai atata.
Dar sa trecem la la fapte.
Marketingul ca stiinta este aparuta in anii 30 ai secolului trecut . Face parte din marea categorie a stiintelor economice. Dupa Philip Kotler marketingul este "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Eu asi zice ca marketingul este stiinta oportunitatilor de a vinde. Fundamentul acestei stiinte o constituie mixul de marketing format din cei „patru P” : produs, pret, promovare si plasament ( distributie). Deci cu alte cuvinte marketingul te invata o gramada de lucruri despre produs si calitatile lui , despre pretul lui si al pietei , despre promovarea produsului si nu in ultimul rând despre distributia lui. Si pentru ca nu toti suntem doctori in toate sa luam un exmplu simplu : pe noi.
In lumea actuala totul este de vanzare. Ne vindem timpul de lucru pe un salariu, ne vindem ideile si articolele pe drepturi de autor, ne vindem muzica pe bani etc. Sa ne luam deci pe noi ca fiind produsul de vanzare. Acum sa ne trecem putin prin filtrul marketingului. Ce stim despre produs? Pai foarte multe. Ii stim calitatile si defectele , punctele tari si slabiciunile. Ii cunoastem sperantele si angoasele, visele si nerealizarile. Mai mult decat atat putem prin fortele noastre sa imbunatatim produsul. Cunoscand toate aceste informatii cine ne poate „vinde” mai bine decat o putem face noi insine? Cunoastem „piata”, stim cum se fac platile , cum sunt salariile. Avem toate elementele pentru a cere un pret corect pentru timpul nostru. Daca ne gandim ca practic o treime din viata muncim, o treime dormim si o treime o dedicam altor activitati vom vedea ca vindem destul de ieftin timpul nostru. Practic ne vindem viata pentru bunastarea celorlalte doua treimi. Daca vom privi asa atunci, munca si locul de munca capata o cu totul alta perspectiva.
Unii vor spune ca este greu sa te vinzi intr-un oras de provincie. Lasati-ma sa va contrazic. Nu zice nimeni sa va vindeti tot timpul unui singur angajator! Incercati sa aveti doua surse de venit. Sigur va pricepeti bine la ceva care acum este doar un hobby dar care cu putin efort de promovare din partea dumneavoastra poate deveni a doua sursa de bani pentru binele dumneavoastra si al familiei. Promovarea, ce cuvânt pretentios pentru un lucru stiut de cand lumea. „ Dumnezeu iti da dar nu iti baga-n traista” spune un vechi proverb românesc. Deci cu alte cuvinte ramâne doar ca tu sa cauti oportunitati pe care apoi sa le valorifici. Vorba aceea daca nici tu nu stii sa te lauzi cum s-o faca altul. Distributia in cazul nostru se refera la locul unde produsul este vândut : orasul Braila. Vi se pare mic? Galatiul este doar la cativa kilometri, salariile mai mari si drumul iti mai poate manca o ora din viata. Tu decizi daca merita.
Si fara sa stii deja ai aflat ce inseamna marketingul. Crezi ca de acum te mai poti descurca fara el?

Aparut in Ziarul de Braila din 09.07.2008

05.07.2008

Societatea alesilor

Presedintele României tocmai a promulgat legea prin care personalul diplomatic si consular va beneficia de o pensie de serviciu de 80% din ultimul salariu. Acest lucru se va intampla daca cumva acestia vor avea aceasta optiune pentru ca trebuie sa mai stiti ca pensia le poate fi calculata, dupa caz, in functie de media veniturilor brute lunare realizate in ultimul an de munca. Cu alte cuvinte este de-ajuns ca cineva sa „prinda” ultimul loc de munca , timp de doar un an in una din functiile diplomatice pentru a beneficia de o astfel de mana „cereasca” . Presimt ca aceste numiri vor fi noul sport national in cadrul partidelor indiferent de culoarea, forma sau orientare politica.
Astfel in cativa ani Romania poate ajunge tara cu cele mai mari pensii din Europa si tara cu cei mai multi pensionari „diplomati”.
Facand aceasta pledoarie impotriva noii legi semnate „ca primarul” de un presedinte iresponsabil nu inseamna ca „am ceva” cu adevaratii diplomati care au servit tara. Am numai cu impostorii pe care politica prezidentiala si parlamentara ii apara, protejeaza si ii promoveaza.
Vad cum incet, incet, principiile europene de egalitate ale cetateanului sunt ingropate adanc de o clasa politica tot mai corupta si incapabila, pusa doar pe capatuiala si tunuri menite a o imbogatii.
„Diplomatii” vin dupa alte categorii „speciale”.
Magistratii, militarii si parlamentarii beneficiaza de legi speciale menite ai ridica deasupra „prostimii” pentru ca ei sunt „alesii” neamului. Pensiile lor nu se calculeaza dupa legea tuturor pentru ca ei sunt „speciali”. Mi-e scarba de demagogia si crasa lor incompetenta.
Unii magistrati sunt in stare pentru aceeasi cauza sa dea doua verdicte perfect antagonice sustinand apoi , pe banii nostrii, ca nu au conditii de a judeca si lua deciziile conform legilor pentru ca vezi Doamne nu sunt bine platiti sau ca reforma in justitie nu s-a facut. Cred ca reforma ar trebui inceputa cu sistemul !
Militarii care au tras in noi la Revolutie si care nu mai stiau pe unde sa scoata csmasa, dupa integrarea in NATO au prins glas. Vor drepturi , statut si bani de parca milioanele de euro „sifonate” de generali prin diverse tepe nu sunt deajuns. Doresc pensii speciale pentru ca ne apara „de nimic” !
Parlamentarii care toaca efectiv bugetul de stat degeaba producand pe banda rulanta rebuturi de legi au pretentii de statut, vor masini noi anual ca la colegii lor straini, vor drepturi si au pretentii. Pai daca ar trebui sa fie platiti dupa cum muncesc salariul minim pe economie ar fi prea mult !
Romania se transforma.
Din pacate unele categorii care au trait mereu din buget nu inteleg ca a venit vremea ca si ei sa se schimbe. Tara nu ii mai poate duce in carca! Nu ne mai putem permite sa platim falsi diplomati, falsi parlamentari si falsi aparatori de patrie.
Nu mai putem. Suntem prea saraci si avem deja alte prioritati. Ne trebuiesc autostrazi, locuinte, investitii care sa atraga investitii. Nu ne putem permite sa mai platim trantori.
Stiu ca multi dintre ei sunt obisnuiti ca pe vremea regimului Ceausescu dar trebuie sa inteleaga ca sunt prea multi trantori in stupul national si ca acum avem nevoie de albine muncitoare!
Avem nevoie de o adevarata reforma a armatei, de o adevarata reforma a clasei politice si de o adevarata reforma in diplomatie. Sunt prea multi parlamentari pentru a face ceea ce fac, sunt prea multi diplomati care toaca banii si nu stiu de ce sunt acolo unde sunt, sunt prea multi generali, colonei si maiori care nu stiu nimic dar doresc functii si beneficii.
Sistemul actual a creat o societate a alesilor. Indiferent ce am face sau ce am intreprinde sunt ei si noi. Parca ar fi o casta asemenea vechilor nomenclaturisti comunisti. Numai ca acum este o diferenta : este democratie si puterea votului poate face ca societatea sa se schimbe.
Intrarea in Uniunea Europeana a pus stupid si rau pentru interesele noastre nationale , interesul european innainte dar tocmai acest lucru se va intoarce impotriva „alesilor”.
Vedeti dumneavoastra, ei au ramas cu mentalitatea nomenclaturistului de partid comunist care „stie” ca „merita”, care are prieteni sus pusi, care a fost „cineva”. Ei bine societatea incepe sa se aseze nu pentru ca vor ei ci pentru ca noi, cei multi o facem. Milioanele de romani munciti „pe afara” pentru ca nu mai incapeau in propria tara de ei pot inclina balanta.
Legile strambe bune doar pentru ei, sunt ultima zvacnire a unei lumi care pe zi ce trece moare. Banul care guverneaza capitalismul, presiunea europeana si de ce nu noi, cei multi care ii platim si le suportam toate devierile, vor invinge.
Au pierdut deja dar inca nu stiu asta.
Cand „societatea alesilor” nu va mai guverna atunci vom putea spune ca am intrat in Europa.

articol aparuti in revista Noi,Nu
.