Supermarketul este noua moda printre braileni. Daca nu esti vazut acolo cumparând ce iti trebuie nu esti in rândul lumii. Adevarul este ca ai pe unde merge. Supermerketurile au rasarit in orasul nostru ca ciupercile dupa ploaie. Sunt multe si care mai de care mai mare, mai colorat si mai tentant.
Vizita intr-un astfel de magazin modern nu este lipsita de peripetii. E posibil ca uneori preturile afisate sa fie gresite, carnea sa nu fie tocmai proaspata sau punga gratuita sa trebuiasca sa o platesti. Dar toate acestea palesc in fata carucioarelor mari si incapatoare numai bune sa „inghita” multimea de cumparaturi pe care o vei face.
Supermarketurile sunt ultima forma de comert modern. Dimensiunile si numarul de produse pot diferentia aceste magazine in minimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri. Asa cum cred ca ati intuit minimarketurile au o gama de produse mai mica iar prin comparatie hipermarketurile sunt mult mai diversificate.
Ce inseamna insa gama de produse in viziunea acestor comercianti? Pentru unul poate insemna ca la un minimarket poti gasi sa zicem doar cinci marci de ulei iar la un hipermarket zece. Influenteaza cu ceva acest lucru procesul de cumparare? Din punctul lor de vedere se pare ca da, dar din punctul unui om de clasa medie nu prea cred.
Ideea comertului modern se bazeaza pe inocularea dorintei de cumparare. Nu conteaza daca clientul are sau nu nevoie de produsul respectiv important este sa il cumpere si apoi vede ce face cu el. Cauti rosii cu gust de rosii si cumperi rosii cu gust de plastic. Vrei mere adevarate dar ai parte doar de mere imense parca create pentru o poveste. Musti dintr-unul acasa si ti se face gura punga. Nu mai poti mânca dar ai cumparat 1 Kg !
Slabiciunea acestor magazine moderne consta in industrializare. Pentru ca lucreaza in general cu marje mici de adaos comercial sunt nevoite sa industrializeze toate procesele : de la prezentare ( standardizata si nepersonala ) si pâna la reclame. Parca si zâmbetul casierelor se inscrie in aceasta standardizare. Nu mai exista farmecul discutiei cu vânzatorul, recomandarile lui, noutatile sau rautatile pe care acesta le transmitea. Totul este aseptic, clar, curat si perfect. Nimic anormal nu trebuie sa se intâmple. Totul trebuie sa fie pus la punct impecabil si industrial. Clientul trebuie sa cumpere, sa cumpere, sa cumpere ...
Nu am nimic cu supermarketurile dar dintr-o functiune banala de aprovizionare, pe care o au in Occident , au capatat la noi o functie de statut , de socializare.
Nu l-ai mai vazut de mult timp pe vecinul de la sapte, il vezi la supermarket. Dai o buna ziua, mai schimbi trei vorbe si poti pleca apoi impacat ca esti in rândul lumii. Se spune ca ai socializat.
De fapt in noua societate moderna omul nu mai are timp de om, mama de fica. Totul este relativ si pe repede inainte.
Supermarketurile descriu cel mai bine aceasta noua lume : avem abundenta dar nu avem calitate, avem de toate dar nu avem de fapt nimic, totul este aproape de noi dar iti trebuiesc mereu bani pentru a avea acces la ce doresti.
In fond nu este important decât sa vinzi si sa cumperi.
Restul nu mai conteaza.
Si mai mult decât atât : e important sa fii vazut cu sacosa plina.
articol aparut in Ziarul de Braila
Vizita intr-un astfel de magazin modern nu este lipsita de peripetii. E posibil ca uneori preturile afisate sa fie gresite, carnea sa nu fie tocmai proaspata sau punga gratuita sa trebuiasca sa o platesti. Dar toate acestea palesc in fata carucioarelor mari si incapatoare numai bune sa „inghita” multimea de cumparaturi pe care o vei face.
Supermarketurile sunt ultima forma de comert modern. Dimensiunile si numarul de produse pot diferentia aceste magazine in minimarketuri, supermarketuri si hipermarketuri. Asa cum cred ca ati intuit minimarketurile au o gama de produse mai mica iar prin comparatie hipermarketurile sunt mult mai diversificate.
Ce inseamna insa gama de produse in viziunea acestor comercianti? Pentru unul poate insemna ca la un minimarket poti gasi sa zicem doar cinci marci de ulei iar la un hipermarket zece. Influenteaza cu ceva acest lucru procesul de cumparare? Din punctul lor de vedere se pare ca da, dar din punctul unui om de clasa medie nu prea cred.
Ideea comertului modern se bazeaza pe inocularea dorintei de cumparare. Nu conteaza daca clientul are sau nu nevoie de produsul respectiv important este sa il cumpere si apoi vede ce face cu el. Cauti rosii cu gust de rosii si cumperi rosii cu gust de plastic. Vrei mere adevarate dar ai parte doar de mere imense parca create pentru o poveste. Musti dintr-unul acasa si ti se face gura punga. Nu mai poti mânca dar ai cumparat 1 Kg !
Slabiciunea acestor magazine moderne consta in industrializare. Pentru ca lucreaza in general cu marje mici de adaos comercial sunt nevoite sa industrializeze toate procesele : de la prezentare ( standardizata si nepersonala ) si pâna la reclame. Parca si zâmbetul casierelor se inscrie in aceasta standardizare. Nu mai exista farmecul discutiei cu vânzatorul, recomandarile lui, noutatile sau rautatile pe care acesta le transmitea. Totul este aseptic, clar, curat si perfect. Nimic anormal nu trebuie sa se intâmple. Totul trebuie sa fie pus la punct impecabil si industrial. Clientul trebuie sa cumpere, sa cumpere, sa cumpere ...
Nu am nimic cu supermarketurile dar dintr-o functiune banala de aprovizionare, pe care o au in Occident , au capatat la noi o functie de statut , de socializare.
Nu l-ai mai vazut de mult timp pe vecinul de la sapte, il vezi la supermarket. Dai o buna ziua, mai schimbi trei vorbe si poti pleca apoi impacat ca esti in rândul lumii. Se spune ca ai socializat.
De fapt in noua societate moderna omul nu mai are timp de om, mama de fica. Totul este relativ si pe repede inainte.
Supermarketurile descriu cel mai bine aceasta noua lume : avem abundenta dar nu avem calitate, avem de toate dar nu avem de fapt nimic, totul este aproape de noi dar iti trebuiesc mereu bani pentru a avea acces la ce doresti.
In fond nu este important decât sa vinzi si sa cumperi.
Restul nu mai conteaza.
Si mai mult decât atât : e important sa fii vazut cu sacosa plina.
articol aparut in Ziarul de Braila