Un raport dat publicitãţii de Economist Intelligence Unit, divizia de analizã a The Economist, prognozeazã pentru anul 2010 o creştere a nivelului TVA-ului şi a valorii cotei unice de impozitare ca fiind „ inevitabile” . Raportul porneşte de la nevoia guvernului de a atinge ţintele propuse în acordul împrumutului semnat cu FMI si UE.
.
Romania nu ar fi prima ţarã europeanã care ar lua o astfel de mãsurã. De curând Spania a decis creşterea cotei standard de la 16% la 18% iar a cotei reduse de la 7% la 8% cu toate cã acest anunţ a fost aspru criticat de mediul de afaceri.
O astfel de mãsurã nu este nici la noi bine vãzutã. Opiniile specialiştilor se îndreaptã mai mult spre reducerea numãrului personalului bugetar şi a risipei decât în direcţia arãtatã de EIU.
.
Din punctul meu de vedere abordarea guvernului pare a fi de tipul cãruţa înaintea cailor. Da, avem nevoie de mai multe fonduri la bugetul de stat dar acestea le putem obţine nu prin creşterea taxelor ci prin încurajarea muncii. Cum se poate face acest lucru ? Reduceţi împovãrãtoarea fiscalitate pe locul de muncã! Banii sunt fãcuţi sã circule, sã fie câştigaţi. Daţi voie românilor sã îşi câştige banii nu sã fie asistaţi ai statului. Prin scãderea fiscalitãţii asupra locului de muncã scade doar aparent încasarea la buget. De fapt in foarte mare mãsurã o astfel de decizie ar avea doar efecte pozitive şi s-ar propaga în economie extrem de benefic.
.
In momentul de faţã încasãrile din TVA sunt principalul pilon bugetar. Acţionând asupra impozitãrii muncii s-ar atrage spre zona fiscalizatã venituri suplimentare care automat s-ar duce în consum. Deci veniturile din TVA s-ar menţine la nivelul prognozat fãrã a fi nevoie de ajustãri ale nivelului cotei maxime.
.
Mai mult ar scãdea cheltuielile statului cu persoanele asistate, s-ar îmbunãtãţii indicatorii referitori la plata contribuţiilor salariaţilor, ar creşte baza de impozitare, s-ar micşora piaţa neagrã a muncii.
.
Nu ştiu ce mã face sã cred cã va fi aleasã ca întotdeauna cea mai proastã soluţie.
.
.
Romania nu ar fi prima ţarã europeanã care ar lua o astfel de mãsurã. De curând Spania a decis creşterea cotei standard de la 16% la 18% iar a cotei reduse de la 7% la 8% cu toate cã acest anunţ a fost aspru criticat de mediul de afaceri.
O astfel de mãsurã nu este nici la noi bine vãzutã. Opiniile specialiştilor se îndreaptã mai mult spre reducerea numãrului personalului bugetar şi a risipei decât în direcţia arãtatã de EIU.
.
Din punctul meu de vedere abordarea guvernului pare a fi de tipul cãruţa înaintea cailor. Da, avem nevoie de mai multe fonduri la bugetul de stat dar acestea le putem obţine nu prin creşterea taxelor ci prin încurajarea muncii. Cum se poate face acest lucru ? Reduceţi împovãrãtoarea fiscalitate pe locul de muncã! Banii sunt fãcuţi sã circule, sã fie câştigaţi. Daţi voie românilor sã îşi câştige banii nu sã fie asistaţi ai statului. Prin scãderea fiscalitãţii asupra locului de muncã scade doar aparent încasarea la buget. De fapt in foarte mare mãsurã o astfel de decizie ar avea doar efecte pozitive şi s-ar propaga în economie extrem de benefic.
.
In momentul de faţã încasãrile din TVA sunt principalul pilon bugetar. Acţionând asupra impozitãrii muncii s-ar atrage spre zona fiscalizatã venituri suplimentare care automat s-ar duce în consum. Deci veniturile din TVA s-ar menţine la nivelul prognozat fãrã a fi nevoie de ajustãri ale nivelului cotei maxime.
.
Mai mult ar scãdea cheltuielile statului cu persoanele asistate, s-ar îmbunãtãţii indicatorii referitori la plata contribuţiilor salariaţilor, ar creşte baza de impozitare, s-ar micşora piaţa neagrã a muncii.
.
Nu ştiu ce mã face sã cred cã va fi aleasã ca întotdeauna cea mai proastã soluţie.
.