Atunci când percepţiile sunt cele care ridicã sau coboarã o marcã trebuie sã fii foarte atent la ele. Fiecare greşealã se vede imediat : produsul nu se vinde iar banii investiţi sunt întotdeauna foarte mulţi şi de obicei pierduţi.
Poate nu credeţi dar chiar şi marile mãrci au bifat câteva eşecuri. Sã luãm de exemplu bãuturile rãcoritoare. Primele nume care ne vin în minte sunt Coca-Cola şi Pepsi. Ei bine şi ele au gafat. Astfel în 1985 Coca-Cola s-a gândit cã a venit vremea sã lanseze pe piaţã o nouã formulã a bãuturii , mai dulce. Astfel a fost lansatã New Coke care s-a dovedit a fi o mişcare foarte proastã. Consumatorii nu o cumpãrau şi mai mult decât atât cereau vechiul produs. Firma a capitulat dupã câteva luni în care vânzãrile s-au prãbuşit practic. Revenirea s-a fãcut prin lansarea Coca-Cola Classic. Ulterior New Coke a dispãrut dupã rafturi. Rivala Pepsi s-a gândit în 1992 cã dacã va lansa prima cola limpede, clarã, va avea succes. Aşa au fost aruncaţi bani pe un produs intitulat Pepsi Crystal. Cum a apãrut aşa a şi dispãrut pentru simplul motiv cã însãşi noţiunea de cola presupune o anumitã culoare a produsului singurul lucru pe care dorea Pepsi sã îl schimbe. Practic vroiau sã înnoate împotriva curentului.
Un alt exemplu celebru este cel al eşecului şamponului „Touch of Yoghurt” lansat de Clariol in 1979. Din pãcate dupã câteva intoxicãri ale unor cumpãrãtori care au gustat produsul , dorind sã simtã la propriu gustul iaurtului , el a fost retras. Banii investiţi în imensa publicitate , câteva milioane de dolari, s-au pierdut .
Anul 1990 pãrea pentru Unilever sortit succesului. Cel puţin aşa gândeau cei din companie când au lansat prima formulã Persil Power menitã sã detroneze Ariel de pe locul de cel mai vândut detergent din lume. Pentru douã sãptãmâni a reuşit. Persil Power nu numai cã fãcea rufele mai curate dar dupã spãlare ele pãreau chiar noi datoritã unor noi compuşi chimici dezvoltaţi special pentru a da acest efect. Din pãcate mai aveau şi un efect secundar care a distrus toatã munca de pânã atunci : deteriorau ţesãturile. Practic la fiecare spãlare distrugeai rufele. Dupã câteva folosiri ale detergentului minune rãmâneai fãrã rufe! Unilever a schimbat formula, a introdus alţi componenţi chimici dar Persil Power nu a ajuns niciodatã ceea ce visa sã fie.
Pond’s , companie cunoscutã pentru celebra cremã de faţã cu acelaşi nume s-a gândit sã îşi extindã brandul şi în domeniul pastei de dinţi. Nu ştiu ce ia fãcut pe cei de la respectiva firmã sã creadã cã douã produse unul pentru aplicare externã şi altul pentru aplicare internã trebuie sã poarte acelaşi nume. Clienţii nu au înţeles nici ei şi pasta de dinţi cu nume de cremã de faţã a intrat in istorie.
Chiar şi un nume ca Toyota au fãcut greşeli. Japonezii au reuşit performanţa de a nu vinde nici un exemplar din modelul Fiera în Puerto Rico din simplul motiv cã în dialectul local numele fiera reprezenta „barbã urâtã” in anumite locuri ale corpului!
Precum exemplele de mai sus mai sunt extrem de multe altele . Gafele sunt cu atât mai interesante cu cât pot fi considerate rãzbunarea clienţilor si palma datã de piaţã companiilor indiferent cât de mari şi puternice ar fi ele. Nu uitaţi cã doar dumneavoastrã spuneţi firmelor cã au greşit cumpãrând sau nu un produs.
articol aparut in Ziarul de Braila
Poate nu credeţi dar chiar şi marile mãrci au bifat câteva eşecuri. Sã luãm de exemplu bãuturile rãcoritoare. Primele nume care ne vin în minte sunt Coca-Cola şi Pepsi. Ei bine şi ele au gafat. Astfel în 1985 Coca-Cola s-a gândit cã a venit vremea sã lanseze pe piaţã o nouã formulã a bãuturii , mai dulce. Astfel a fost lansatã New Coke care s-a dovedit a fi o mişcare foarte proastã. Consumatorii nu o cumpãrau şi mai mult decât atât cereau vechiul produs. Firma a capitulat dupã câteva luni în care vânzãrile s-au prãbuşit practic. Revenirea s-a fãcut prin lansarea Coca-Cola Classic. Ulterior New Coke a dispãrut dupã rafturi. Rivala Pepsi s-a gândit în 1992 cã dacã va lansa prima cola limpede, clarã, va avea succes. Aşa au fost aruncaţi bani pe un produs intitulat Pepsi Crystal. Cum a apãrut aşa a şi dispãrut pentru simplul motiv cã însãşi noţiunea de cola presupune o anumitã culoare a produsului singurul lucru pe care dorea Pepsi sã îl schimbe. Practic vroiau sã înnoate împotriva curentului.
Un alt exemplu celebru este cel al eşecului şamponului „Touch of Yoghurt” lansat de Clariol in 1979. Din pãcate dupã câteva intoxicãri ale unor cumpãrãtori care au gustat produsul , dorind sã simtã la propriu gustul iaurtului , el a fost retras. Banii investiţi în imensa publicitate , câteva milioane de dolari, s-au pierdut .
Anul 1990 pãrea pentru Unilever sortit succesului. Cel puţin aşa gândeau cei din companie când au lansat prima formulã Persil Power menitã sã detroneze Ariel de pe locul de cel mai vândut detergent din lume. Pentru douã sãptãmâni a reuşit. Persil Power nu numai cã fãcea rufele mai curate dar dupã spãlare ele pãreau chiar noi datoritã unor noi compuşi chimici dezvoltaţi special pentru a da acest efect. Din pãcate mai aveau şi un efect secundar care a distrus toatã munca de pânã atunci : deteriorau ţesãturile. Practic la fiecare spãlare distrugeai rufele. Dupã câteva folosiri ale detergentului minune rãmâneai fãrã rufe! Unilever a schimbat formula, a introdus alţi componenţi chimici dar Persil Power nu a ajuns niciodatã ceea ce visa sã fie.
Pond’s , companie cunoscutã pentru celebra cremã de faţã cu acelaşi nume s-a gândit sã îşi extindã brandul şi în domeniul pastei de dinţi. Nu ştiu ce ia fãcut pe cei de la respectiva firmã sã creadã cã douã produse unul pentru aplicare externã şi altul pentru aplicare internã trebuie sã poarte acelaşi nume. Clienţii nu au înţeles nici ei şi pasta de dinţi cu nume de cremã de faţã a intrat in istorie.
Chiar şi un nume ca Toyota au fãcut greşeli. Japonezii au reuşit performanţa de a nu vinde nici un exemplar din modelul Fiera în Puerto Rico din simplul motiv cã în dialectul local numele fiera reprezenta „barbã urâtã” in anumite locuri ale corpului!
Precum exemplele de mai sus mai sunt extrem de multe altele . Gafele sunt cu atât mai interesante cu cât pot fi considerate rãzbunarea clienţilor si palma datã de piaţã companiilor indiferent cât de mari şi puternice ar fi ele. Nu uitaţi cã doar dumneavoastrã spuneţi firmelor cã au greşit cumpãrând sau nu un produs.
articol aparut in Ziarul de Braila