Se sinucid paharele de foame
Că nu mai tace vinu-n ele
E un pustiu în crâșmă
De-auzi cum crapă scaunele goale
Și fierb în fiere butoaiele de bere!
Barmani uitați acum de toți
Plâng triști trecutul lor bacșiș
Și șervețelele se încrețesc
După cuvintele pe care
Poeții beți nu le-au mai scris.
Pereții se înneacă în scurte izbucniri
Mesele se leagănă-n tristeți
Iar sticlele cu gâturile amare
Se îmbată singure...
Și plâng după paharele lor goale!
PS
Criza COVID -19 a dus la închiderea tuturor restaurantelor și barurilor.
Poezia e un omagiu adus boemei literare.