Toată lumea simte criza. Ea este de-a dreptul sistemică în ultimele luni. Pentru a vedea efectele cele mai pervese pe care acest fenomen economic le-a produs în ultimul an, am decis să mă apropii de cifrele legate de creditele pe care brăilenii le au la bănci. Am luat ca referinţă ultimele date publicate de BNR. Astfel, radiografia este pe ultimul an de zile, luând ca reper lunile februarie 2013 şi februarie 2012.
Valoarea totală a creditului în lei a crescut de la 1097,2 milioane lei (feb 2012) la 1123,9 milioane lei la finalul lunii februarie 2012. Acestea sunt toate creditele în lei pe care brăileni le au, fie firme, fie personae fizice. Din această valoare, populaţia deţinea doar 514,1 milioane lei în februarie 2013, în creştere faţă de februarie 2012 cu 8 milioane lei. Ce este mai dramatic este faptul că, în acelaşi interval de un an, restanţele au crescut cu 45,16%! Cu alte cuvinte, tot mai multe firme şi tot mai multe persoane fizice nu mai sunt capabile să îşi plătească creditele. Asta este tragedia ultimului an!
Psihologia persoanelor fizice este de tipul “scapă cum poţi de credit şi nu mai face altul”! În felul acesta apare paradoxul scăderii creditelor în lei pentru consum pentru persoanele fizice, de la 376,7 milioane lei în feb. 2012 la 345,7 milioane în feb. 2013. Aceste credite, de care acum persoanele fizice scapă, sunt cele pe 5 ani făcute în 2008 doar “cu buletinul”. Pe măsură ce acestea sunt lichidate, mă aştept ca valoarea să tot scadă, pentru că, în ultimii ani, creditarea de consum a fost la valori joase comparativ cu anii 2008 sau 2009. În plus, anul 2012 a fost zgârcit la capitolul creditare, băncile suflând şi în iaurt, cum se spune.
Din păcate, la creditele pentru locuinţe nu mai este aceeaşi poveste frumoasă. Ele au crescut cu 11,73%, până la valoarea de 40,1 milioane lei. Altfel spus, Prima Casă a mişcat puţin piaţa anul trecut, dar au apărut mai mult refinanţări de credite în valută, care s-au transformat în lei pe fondul stabilităţii dobânzilor monedei naţionale. La creditele în valută avem o scădere a valorilor de la 864,4 milioane lei (echivalentul valutelor la data efectuării raportării BNR) la 857,5 milioane lei. Acest fenomen e îngrijorător, pentru că ponderea acestor credite e dată în cea mai mare măsură de firme. Privim, cum s-ar spune, în faţă scăderea producţiei. Restanţele companiilor, în schimb, au crescut de la 334 milioane lei în feb. 2012 până la 345 milioane lei în feb. 2013. Avem, iată, confirmarea perioadei grele pe care companiile le traversează, cu tot mai puţine comenzi şi tot mai puţine încasări.
Persoanele fizice au accelerat plăţile creditelor existente în valută. Valoarea acestora a scăzut în intervalul urmărit cu aproape 17 milioane lei (echivalent valute). În acelaşi timp, a scăzut şi valoarea depozitelor populaţiei. Concluzia acestui indicator este că valuta care a fost economisită s-a scurs în plata datoriilor pentru a scădea gradul de împovărare al bugetelor familiale.
Grav este şi fenomentul scăderii disponibilităţilor la vedere din bănci, atât ale populaţiei, cât şi ale companiilor, cu 9,2% în total. Se vede presiunea care se pune pe firme şi pe populaţie.
Indiferent cum e viaţa, cifrele economice ne arată mereu exact unde ne situăm. Din păcate pentru Brăila, direcţia e spre fundul prăpastiei.
material aparut pe Sud Est Forum
http://sud-est-forum.ro/wp/2013/04/mihai-vintila-braila-spre-fundul-prapastiei/
Valoarea totală a creditului în lei a crescut de la 1097,2 milioane lei (feb 2012) la 1123,9 milioane lei la finalul lunii februarie 2012. Acestea sunt toate creditele în lei pe care brăileni le au, fie firme, fie personae fizice. Din această valoare, populaţia deţinea doar 514,1 milioane lei în februarie 2013, în creştere faţă de februarie 2012 cu 8 milioane lei. Ce este mai dramatic este faptul că, în acelaşi interval de un an, restanţele au crescut cu 45,16%! Cu alte cuvinte, tot mai multe firme şi tot mai multe persoane fizice nu mai sunt capabile să îşi plătească creditele. Asta este tragedia ultimului an!
Psihologia persoanelor fizice este de tipul “scapă cum poţi de credit şi nu mai face altul”! În felul acesta apare paradoxul scăderii creditelor în lei pentru consum pentru persoanele fizice, de la 376,7 milioane lei în feb. 2012 la 345,7 milioane în feb. 2013. Aceste credite, de care acum persoanele fizice scapă, sunt cele pe 5 ani făcute în 2008 doar “cu buletinul”. Pe măsură ce acestea sunt lichidate, mă aştept ca valoarea să tot scadă, pentru că, în ultimii ani, creditarea de consum a fost la valori joase comparativ cu anii 2008 sau 2009. În plus, anul 2012 a fost zgârcit la capitolul creditare, băncile suflând şi în iaurt, cum se spune.
Din păcate, la creditele pentru locuinţe nu mai este aceeaşi poveste frumoasă. Ele au crescut cu 11,73%, până la valoarea de 40,1 milioane lei. Altfel spus, Prima Casă a mişcat puţin piaţa anul trecut, dar au apărut mai mult refinanţări de credite în valută, care s-au transformat în lei pe fondul stabilităţii dobânzilor monedei naţionale. La creditele în valută avem o scădere a valorilor de la 864,4 milioane lei (echivalentul valutelor la data efectuării raportării BNR) la 857,5 milioane lei. Acest fenomen e îngrijorător, pentru că ponderea acestor credite e dată în cea mai mare măsură de firme. Privim, cum s-ar spune, în faţă scăderea producţiei. Restanţele companiilor, în schimb, au crescut de la 334 milioane lei în feb. 2012 până la 345 milioane lei în feb. 2013. Avem, iată, confirmarea perioadei grele pe care companiile le traversează, cu tot mai puţine comenzi şi tot mai puţine încasări.
Persoanele fizice au accelerat plăţile creditelor existente în valută. Valoarea acestora a scăzut în intervalul urmărit cu aproape 17 milioane lei (echivalent valute). În acelaşi timp, a scăzut şi valoarea depozitelor populaţiei. Concluzia acestui indicator este că valuta care a fost economisită s-a scurs în plata datoriilor pentru a scădea gradul de împovărare al bugetelor familiale.
Grav este şi fenomentul scăderii disponibilităţilor la vedere din bănci, atât ale populaţiei, cât şi ale companiilor, cu 9,2% în total. Se vede presiunea care se pune pe firme şi pe populaţie.
Indiferent cum e viaţa, cifrele economice ne arată mereu exact unde ne situăm. Din păcate pentru Brăila, direcţia e spre fundul prăpastiei.
material aparut pe Sud Est Forum
http://sud-est-forum.ro/wp/2013/04/mihai-vintila-braila-spre-fundul-prapastiei/