Brãila este unul din marile oraşe ale României, iar împreunã cu judeţul deţine cca 1,8% din populaţia României. Conform ultimelor date statistice avem un numãr de cca 385.000 de locuitori în judeţ, iar populaţia oraşului este de cca 217.000 de locuitori. Anul acesta, în urma noului referendum, vom şti exact câţi mai suntem.
Numãrul de pensionari este de cca 81.000, iar numãrul de salariaţi este de cca 67.000, în vreme ce numãrul de şomeri instituţionalizaţi (adicã doar aceia care s-au inscris la şomaj) este de cca 8000 de persoane.
Din informaţiile de mai sus reiese clar cã avem o valoare de posibili salariaţi care nu mai apar în statistici la capitolele angajaţi sau salariaţi. E adevãrat cã în ultimile luni a cunoscut o explozie autorizaţiile de tip PFA şi II, dar nici cu acestea socoteala nu iese.
Scãdem cei cca 40.000 de elevi şi cei cca 1.700 de studenţi cu origini brãilene şi avem o cifră care diminuatã cu cea a copiilor până la vârsta şcolarã aratã cã o parte din brãileni nu apar niciunde.În urma calculelor, peste 100.000 de brãileni apţi de muncã nu se regãsesc statistic.Ei bine unde sunt?
Au preferat sã scape de bunãstarea localã şi sã îşi caute prin alte pãrţi posibilitãţile de a-şi duce traiul. De ce au fãcut asta când aici au familiile, cunoscuţii, prietenii şi toatã viaţa lor? De ce au plecat şi nu s-au mai uitat înapoi?
Pãi în primul rand pentru bani. Salariul mediu în Brãila este, de ani de zile, sub media naţionalã, valoarea din luna iunie fiind la invidiatul nivel de 1.082 lei net! Cum sã trãieşti din salariul net? Tineţi minte cã, de fapt, aceastã valoare este o valoare mincinoasã în sensul cã ascunde discrepanţa dintre salariile de zeci de milioane a unor şefi şi mizeria de platã a celorlalţi. Deci în Brãila munceşti pe nimic.
În al doilea rând au plecat din lipsă de perspective. De peste 20 de ani nu auzim decât numai de rãu în acest oraş. Mereu se închide ceva, mereu se restructureazã, iar niciodatã nu se face. Nu în sensul privatului de a-şi face un business propriu sau de a construi o casă, nu, în sensul mare a lucrurilor. Nu avem nicio fabricã serioasã construitã dupã 1989, niciun eveniment cu adevãrat de importanţã naţionalã din punct de vedere economic. Marile firme deja alocã Brãila la Galaţi, la regiunea Sud –Est, la Constanţa. De ce? Pentru cã aici nu poţi dezvolta nicio afacere, nu poţi avea nicio iniţiativã, nu poţi încerca nimic pentru cã nu eşti lãsat de o gaşcã de politicieni – afacerişti care se rotesc în posturi şi care au grijã doar de buzunarul propriu.
În al treilea rând au plecat de scârbã. S-au sãturat sã fie pãrtaşi la fariseism, la minciunã, la degradarea moralã localã. Au dorit sã respire un aer de normalitate.
Se spune cã omul sfinţeşte locul şi este adevãrat. Din pãcate, de 20 de ani cei care au condus Brãila nu au sfinţit locul.
articol publicat in Viata Brailei
Numãrul de pensionari este de cca 81.000, iar numãrul de salariaţi este de cca 67.000, în vreme ce numãrul de şomeri instituţionalizaţi (adicã doar aceia care s-au inscris la şomaj) este de cca 8000 de persoane.
Din informaţiile de mai sus reiese clar cã avem o valoare de posibili salariaţi care nu mai apar în statistici la capitolele angajaţi sau salariaţi. E adevãrat cã în ultimile luni a cunoscut o explozie autorizaţiile de tip PFA şi II, dar nici cu acestea socoteala nu iese.
Scãdem cei cca 40.000 de elevi şi cei cca 1.700 de studenţi cu origini brãilene şi avem o cifră care diminuatã cu cea a copiilor până la vârsta şcolarã aratã cã o parte din brãileni nu apar niciunde.În urma calculelor, peste 100.000 de brãileni apţi de muncã nu se regãsesc statistic.Ei bine unde sunt?
Au preferat sã scape de bunãstarea localã şi sã îşi caute prin alte pãrţi posibilitãţile de a-şi duce traiul. De ce au fãcut asta când aici au familiile, cunoscuţii, prietenii şi toatã viaţa lor? De ce au plecat şi nu s-au mai uitat înapoi?
Pãi în primul rand pentru bani. Salariul mediu în Brãila este, de ani de zile, sub media naţionalã, valoarea din luna iunie fiind la invidiatul nivel de 1.082 lei net! Cum sã trãieşti din salariul net? Tineţi minte cã, de fapt, aceastã valoare este o valoare mincinoasã în sensul cã ascunde discrepanţa dintre salariile de zeci de milioane a unor şefi şi mizeria de platã a celorlalţi. Deci în Brãila munceşti pe nimic.
În al doilea rând au plecat din lipsă de perspective. De peste 20 de ani nu auzim decât numai de rãu în acest oraş. Mereu se închide ceva, mereu se restructureazã, iar niciodatã nu se face. Nu în sensul privatului de a-şi face un business propriu sau de a construi o casă, nu, în sensul mare a lucrurilor. Nu avem nicio fabricã serioasã construitã dupã 1989, niciun eveniment cu adevãrat de importanţã naţionalã din punct de vedere economic. Marile firme deja alocã Brãila la Galaţi, la regiunea Sud –Est, la Constanţa. De ce? Pentru cã aici nu poţi dezvolta nicio afacere, nu poţi avea nicio iniţiativã, nu poţi încerca nimic pentru cã nu eşti lãsat de o gaşcã de politicieni – afacerişti care se rotesc în posturi şi care au grijã doar de buzunarul propriu.
În al treilea rând au plecat de scârbã. S-au sãturat sã fie pãrtaşi la fariseism, la minciunã, la degradarea moralã localã. Au dorit sã respire un aer de normalitate.
Se spune cã omul sfinţeşte locul şi este adevãrat. Din pãcate, de 20 de ani cei care au condus Brãila nu au sfinţit locul.
articol publicat in Viata Brailei