Este sfarsit de octombrie si inceput de noiembrie. Zilele ploioase se ingeamana cu zile frumoase. Plec spre Republica Moldova, mai exact spre Chisinau. Ma imbarc la Buzau in trenul Prietenei. Vagoanele straine, construite dupa model rusesc, caldura sufocanta si geamurile fixe, care nu se pot deschide, ma apasa. Noroc cu tovarasii de drum, niste olteni descurcareti si veseli. Incet , incet ne apropriem de granita. Vama romanesca este dura. Se fac controale la valize, se verifica pasapoartele, se pun intrebari indiscrete si cu un aer inchizitional. Dupa doua ore scapam. Trenul se scurge spre Orhei. Vagoanele sunt ridicate si osiile europene lasa locul celor rusesti, mai late. In acelasi timp vamesii moldoveni isi fac treaba lor. Raspunsul repetat cu nu la intrebari daca am arme, droguri sau peste 10000 de euro cash pesemne ca deja este normal. Pasaportul este vizat rapid, in tren. De acum avem cale libera spre Chsinau dar somnul este mai puternic si ne invinge.
Dimineata vine cu ceata si ploaie de parca natura avea ceva cu noi. Gara este mare si aerisita iar trenul nostru singurul existent in ea.
Drumul la hotel este o adevarata aventura. Preturile sunt nesimtit de nerealiste. O camera single este afisata la 79-95 de euro pe noapte. Chiar si in Bucuresti gasesti camere mai ieftine. Pana la urma am rezolvat la un pret mai rezonabil la hotel Cosmos.
E ciudat sa fii undeva unde sa vezi reclamele in romaneste iar oamenii discutand in autobuz in rusa. Pana si copii se bucura si comenteaza in internet cafe , ultimile need for speed sau realityuri tot in rusa. Peste tot pe unde am fost windows-ul avea numai versiunea rusa chiar si la cei mai infocati patrioti romani. Asta spune totusi ceva.
Librariile sunt pline de productii romanesti dar prin multimea de edituri mari de la noi nu se vad cele locale. In noianul de dictionare, proza romaneasca contemporana si altele nu am gasit nici un clasic din Republica Moldova cu toate ca am colindat mai multe locatii. Apropo de citit : chioscurile de ziare sunt deschise pana destul de tarziu, lumea cumpara ziare in romana sau rusa, nu are importanta, iar librariile sunt mai numeroase ca in Bucuresti. Curios pentru mine este faptul ca la Chisinau am scapat de tabloide si de subiectele lor rasuflate. ProTV-ul local nu este interesat de astfel de subiecte decat in mica masura iar prafuitul TVR1 o tine pe a lui cu emisiuni proaste. Pana si unele televiziuni rusesti si moldovenesti locale aveau emisiuni mai bune comparativ cu TVR-ul nostru. Pacat de banii pe care ii arucam de la buget pe acesta televiziune.
Romania se simte atunci cand schimbi un ron la casa de schimb valutar, cand vorbesti prin magazine sau cand discuti cu prietenii.
Republica Moldova este o alta tara care are propriil ei probleme si greutati. O putem ajuta doar investind in ea , deschizand firme mixte, creand locuri de munca pentru ca oamenii sunt muncitori si deschisi. E adevarat ca ea este ridicata pe fundatia Basarabiei dar oamenii nu sunt decat in mica masura dispusi sa accepte asta. Cetatenia romana este dorita nu din patriotism ci doar pentru ca doar asa se poate merge la munca in vest in Italia sau Spania.
Nici la Chisinau nu am scapat de aberatiile debitate pe banda rulanta de presedintele neoficial al PD-ului si doar a o parte din romani ,Traian Basescu, care promitea in stilui hahait marea cu sarea. Spre deosebire de mass-media de la Bucuresti eu am inteles pozitia moldovenilor. E ca si cand cineva ar veni la tine acasa si ti-ar pune pe foc cele cateva lucrusoare dragi pe care le ai iar apoi ti-ar mai reprosa de ce le-ai dat foc ! Ce m-a mirat a fost inocenta cu care oamenii credeau in promisiunile basesciene!
Parcurile sunt magnifice.
Mari si curate, respira de verde iar aleile sunt conturate de banci numai bune sa iti fure timpi din viata pentru vre-o carte sau pentru vre-un sarut pasional alaturi de persoana iubita. Peste tot unde te uiti vezi tineri, veseli si vorbareti , distantati de problemele politice vremelnice. Se discuta in romana si rusa cu aceeasi usurinta cu care se respira. Limbile nu sunt decat un mijloc de comunicare si pare firesc ca sfarsitul unei conversatii incepute in romana sa o faci in rusa.
Chiar daca este un oras mai cenusiu decat majoritatea oraselor romanesti totusi Chisinaul atrage atentia prin fetele frumoase intalnite la fiecare pas pe strada, prin verdele atotcuprinzator, prin reclamele neagasante si de dimensiuni normale. Surprinde prin autobuzele mari si greoaie de tip rusesc, prin trolebuzele ciudate si de ce nu prin puzderia de maxi –taxi numite local „rutiere”. Nici taxatoarele cu bilete „la sul” nu sunt altceva decat o prezenta exotica pentru un roman.
Timpul petrecut in Chisinau m-a facut sa doresc sa revin.
Sa stau poate mai mult si sa am timp sa ii acord.
Drumul cu trenul dureaza foarte mult pe ruta spre Chisinau. Destinatia mea Buzau este atinsa dupa 12 ore. La intoarcere am avuta celeasi doua rusoaice insotitoare de vagon, acelasi control superficial in vama moldoveneasca si acelasi control dur la noi. Se pare ca fratia romano-moldoveneasca se tine astazi pe un pod de tigari care la ei sunt de trei ori mai ieftine decat la noi.
In rest pace si aceleasi coline verzi si frumoase pe unde Stefan cel Mare si-a purtat biruintele. Atentie insa ca dupa Prut el este nu doar Stefan cel Mare, fara Sfant , ci simbolul statului moldovenesc efigia sa fiind prezenta pe bancnote, pe inscrisuri oficiale si mai mult in inimile oamenilor.
La urma urmelor sunt si ei nepotii lui.
Dimineata vine cu ceata si ploaie de parca natura avea ceva cu noi. Gara este mare si aerisita iar trenul nostru singurul existent in ea.
Drumul la hotel este o adevarata aventura. Preturile sunt nesimtit de nerealiste. O camera single este afisata la 79-95 de euro pe noapte. Chiar si in Bucuresti gasesti camere mai ieftine. Pana la urma am rezolvat la un pret mai rezonabil la hotel Cosmos.
E ciudat sa fii undeva unde sa vezi reclamele in romaneste iar oamenii discutand in autobuz in rusa. Pana si copii se bucura si comenteaza in internet cafe , ultimile need for speed sau realityuri tot in rusa. Peste tot pe unde am fost windows-ul avea numai versiunea rusa chiar si la cei mai infocati patrioti romani. Asta spune totusi ceva.
Librariile sunt pline de productii romanesti dar prin multimea de edituri mari de la noi nu se vad cele locale. In noianul de dictionare, proza romaneasca contemporana si altele nu am gasit nici un clasic din Republica Moldova cu toate ca am colindat mai multe locatii. Apropo de citit : chioscurile de ziare sunt deschise pana destul de tarziu, lumea cumpara ziare in romana sau rusa, nu are importanta, iar librariile sunt mai numeroase ca in Bucuresti. Curios pentru mine este faptul ca la Chisinau am scapat de tabloide si de subiectele lor rasuflate. ProTV-ul local nu este interesat de astfel de subiecte decat in mica masura iar prafuitul TVR1 o tine pe a lui cu emisiuni proaste. Pana si unele televiziuni rusesti si moldovenesti locale aveau emisiuni mai bune comparativ cu TVR-ul nostru. Pacat de banii pe care ii arucam de la buget pe acesta televiziune.
Romania se simte atunci cand schimbi un ron la casa de schimb valutar, cand vorbesti prin magazine sau cand discuti cu prietenii.
Republica Moldova este o alta tara care are propriil ei probleme si greutati. O putem ajuta doar investind in ea , deschizand firme mixte, creand locuri de munca pentru ca oamenii sunt muncitori si deschisi. E adevarat ca ea este ridicata pe fundatia Basarabiei dar oamenii nu sunt decat in mica masura dispusi sa accepte asta. Cetatenia romana este dorita nu din patriotism ci doar pentru ca doar asa se poate merge la munca in vest in Italia sau Spania.
Nici la Chisinau nu am scapat de aberatiile debitate pe banda rulanta de presedintele neoficial al PD-ului si doar a o parte din romani ,Traian Basescu, care promitea in stilui hahait marea cu sarea. Spre deosebire de mass-media de la Bucuresti eu am inteles pozitia moldovenilor. E ca si cand cineva ar veni la tine acasa si ti-ar pune pe foc cele cateva lucrusoare dragi pe care le ai iar apoi ti-ar mai reprosa de ce le-ai dat foc ! Ce m-a mirat a fost inocenta cu care oamenii credeau in promisiunile basesciene!
Parcurile sunt magnifice.
Mari si curate, respira de verde iar aleile sunt conturate de banci numai bune sa iti fure timpi din viata pentru vre-o carte sau pentru vre-un sarut pasional alaturi de persoana iubita. Peste tot unde te uiti vezi tineri, veseli si vorbareti , distantati de problemele politice vremelnice. Se discuta in romana si rusa cu aceeasi usurinta cu care se respira. Limbile nu sunt decat un mijloc de comunicare si pare firesc ca sfarsitul unei conversatii incepute in romana sa o faci in rusa.
Chiar daca este un oras mai cenusiu decat majoritatea oraselor romanesti totusi Chisinaul atrage atentia prin fetele frumoase intalnite la fiecare pas pe strada, prin verdele atotcuprinzator, prin reclamele neagasante si de dimensiuni normale. Surprinde prin autobuzele mari si greoaie de tip rusesc, prin trolebuzele ciudate si de ce nu prin puzderia de maxi –taxi numite local „rutiere”. Nici taxatoarele cu bilete „la sul” nu sunt altceva decat o prezenta exotica pentru un roman.
Timpul petrecut in Chisinau m-a facut sa doresc sa revin.
Sa stau poate mai mult si sa am timp sa ii acord.
Drumul cu trenul dureaza foarte mult pe ruta spre Chisinau. Destinatia mea Buzau este atinsa dupa 12 ore. La intoarcere am avuta celeasi doua rusoaice insotitoare de vagon, acelasi control superficial in vama moldoveneasca si acelasi control dur la noi. Se pare ca fratia romano-moldoveneasca se tine astazi pe un pod de tigari care la ei sunt de trei ori mai ieftine decat la noi.
In rest pace si aceleasi coline verzi si frumoase pe unde Stefan cel Mare si-a purtat biruintele. Atentie insa ca dupa Prut el este nu doar Stefan cel Mare, fara Sfant , ci simbolul statului moldovenesc efigia sa fiind prezenta pe bancnote, pe inscrisuri oficiale si mai mult in inimile oamenilor.
La urma urmelor sunt si ei nepotii lui.