De cate ori v-ati dus la piata si s-a intamplat ca vanzatoarea sa va dea restul in bomboane sau intr-o guma de mestecat ? De cate ori v-ati lovit de problema maruntului atunci cand ati cumparat ziarul si vanzatorul s-a scuzat jenat spunand ca nu are restul la o bancnota de 1 leu cand ziarul costa doar 0.8 bani ?
Aceasta se intampla datorita lipsei maruntului de pe piata.Sa intelegem intai ce este maruntul.Toate monedele de 1 ban, 5 bani, 10 bani si 50 de bani alcatuiesc maruntul.Cu aceste monede nu poti cumpara mare lucru : un ziar , un covrig sau o pastila Orbit.Functia monedelor este aceea de a regla circuitul monetar permitand ca atunci cand se face o plata pentru un produs de valoare mica sa se poata primi restul. Lipsa monedelor a condus la rotunjirea unor preturi.De aceea nu mai gasiti un ziar care sa coste 0.45 bani ci aproape toate costa 0.5 bani sau 1 leu.
Fenomenul este recunoscut de Banca Nationala a Romaniei in luna martie , cand a publicat indicatorul referitor la numerarul in circulatie. In ianuarie 2007 aveam cu 10.8% mai putin numerar decat in luna decembrie 2006 ! Aceasta reducere nu s-a facut prin comprimarea cupiurilor ( bancnotelor) de valori mari ci tocmai prin tezaurizarea monedelor.
Pentru BNR este o pierdere economica introducerea si intretinerea monedelor.Costul lor de productie este mai mare dacat valoarea inscrisa pe ele.Cu toate acestea datorita conventiilor monetare BNR trebuie sa sustina in piata existenta unor diviziuni ale leului in moneda. Nerentabiliatea monedelor s-a vazut si in zgarcenia BNR in ceea ce priveste marimea lor , cautand astfel sa reduca cat mai mult costurile pentru ca pierderea bancii sa fie cat mai mica. Asa au aparut « pastilele » de 1 ban si 5 bani care comparate cu un nasture mediu provoaca imagini similare povestirii lui Guliver in tara uriasilor.
Pentru populatie lipsa monedelor ingreuneaza schimbul normal produs-bani. Afectate de acesta criza sunt in special acele categorii de populatie cu venituri modeste care « se uita » la fiecare banut.
Cei cu venituri medii si cu venituri mari fie nu acorda importanta monedelor fie nu stiu cum arata daca isi fac platile folosind instrumente de plata electronica precum cardurile.
In piata insa situatia sta altfel.Vanzatorii si cumparatorii injura aproape la fiecare tranzactie guvernul sau BNR-ul pentru lipsa maruntului.
Daca BNR ar reintroduce macar o parte din masa retrasa spre tezaurizare acesta criza s-ar rezolva si tensiuni indirecte ar fi eliminate din societate.
Nu cred ca banca centrala va face insa acest lucru.Doua sunt motivele.Primul este durata de viata foarte mica a banilor datorita dimensiunii si metalelor din componenta.Al doilea motiv este economic si tine de rentabiliate asa cum am amintit.
Urmarea va fi disparitia preturilor psihologice in bani de genul 0.95 sau 0.99 si orientarea producatorilor spre preturi fara diviziuni de genul 1 leu sau 2 lei.
Romania va ajunge prima tara europeana fara marunt.
Aceasta se intampla datorita lipsei maruntului de pe piata.Sa intelegem intai ce este maruntul.Toate monedele de 1 ban, 5 bani, 10 bani si 50 de bani alcatuiesc maruntul.Cu aceste monede nu poti cumpara mare lucru : un ziar , un covrig sau o pastila Orbit.Functia monedelor este aceea de a regla circuitul monetar permitand ca atunci cand se face o plata pentru un produs de valoare mica sa se poata primi restul. Lipsa monedelor a condus la rotunjirea unor preturi.De aceea nu mai gasiti un ziar care sa coste 0.45 bani ci aproape toate costa 0.5 bani sau 1 leu.
Fenomenul este recunoscut de Banca Nationala a Romaniei in luna martie , cand a publicat indicatorul referitor la numerarul in circulatie. In ianuarie 2007 aveam cu 10.8% mai putin numerar decat in luna decembrie 2006 ! Aceasta reducere nu s-a facut prin comprimarea cupiurilor ( bancnotelor) de valori mari ci tocmai prin tezaurizarea monedelor.
Pentru BNR este o pierdere economica introducerea si intretinerea monedelor.Costul lor de productie este mai mare dacat valoarea inscrisa pe ele.Cu toate acestea datorita conventiilor monetare BNR trebuie sa sustina in piata existenta unor diviziuni ale leului in moneda. Nerentabiliatea monedelor s-a vazut si in zgarcenia BNR in ceea ce priveste marimea lor , cautand astfel sa reduca cat mai mult costurile pentru ca pierderea bancii sa fie cat mai mica. Asa au aparut « pastilele » de 1 ban si 5 bani care comparate cu un nasture mediu provoaca imagini similare povestirii lui Guliver in tara uriasilor.
Pentru populatie lipsa monedelor ingreuneaza schimbul normal produs-bani. Afectate de acesta criza sunt in special acele categorii de populatie cu venituri modeste care « se uita » la fiecare banut.
Cei cu venituri medii si cu venituri mari fie nu acorda importanta monedelor fie nu stiu cum arata daca isi fac platile folosind instrumente de plata electronica precum cardurile.
In piata insa situatia sta altfel.Vanzatorii si cumparatorii injura aproape la fiecare tranzactie guvernul sau BNR-ul pentru lipsa maruntului.
Daca BNR ar reintroduce macar o parte din masa retrasa spre tezaurizare acesta criza s-ar rezolva si tensiuni indirecte ar fi eliminate din societate.
Nu cred ca banca centrala va face insa acest lucru.Doua sunt motivele.Primul este durata de viata foarte mica a banilor datorita dimensiunii si metalelor din componenta.Al doilea motiv este economic si tine de rentabiliate asa cum am amintit.
Urmarea va fi disparitia preturilor psihologice in bani de genul 0.95 sau 0.99 si orientarea producatorilor spre preturi fara diviziuni de genul 1 leu sau 2 lei.
Romania va ajunge prima tara europeana fara marunt.