Header Ads

Cornel Simion Galben, Lecturi aleatorii V - notă de lector în Spații Culturale nr 78/2021

 

 

Cornel Galben își continuă drumul lecturilor aleatorii cu al V-lea volum. Prima observație majoră este legată de nume. Apare Simion. Până de curând criticul băcăuan semna doar Cornel Galben pentru ca acest volum să fie semnat Cornel Simion Galben. Nu știu ce resort a determinat adăugarea acestui Simion dar cred că el este unul de natură religioasă.

Sfântul Simeon este cel care l-a ridicat pe pruncul Iisus la templu în brațe și a data slavă lui Dumnezeu. El îl recunoscuse pe Mesia. A fost apoi considerat cel bun, cel drept sau bătrânul cu interpretarea de fapt ca fiind cel înțelept. Astfel și autorul nostru prin adăugarea acestui nume, pe care îl avea dar, pe care, nu îl folosea, vrea să ne anunțe trecerea la un alt statut, acela de înțelept. Se repoziționează ca autor serios, nu că până acum nu ar fi fost, plin de sfaturi pentru cei din jur.

Acest volum cuprinde cincizeci de cronici și recenzii literare. Autorul evită a le numi într-un anume fel și cred că această eschivă are un rol practic. Anulează astfel discuții supărătoare despre dacă un material este cronică sau recenzie, dacă întrunește atributele uneia sau alteia. Așa, fără astfel de precizări, sunt doar note de lectură, fie ea și aleatorie.

Deși scrise de același om, notele de lectură sunt uneori diferite ca întindere sau structură, în funcție de volumul asupra căruia se oprește. În general sunt observații binevoitoare, fără frondă sau arătat cu degetul. Se vede că domnul Galben nu și-a propus desființarea volumelor pe care le prezintă ci ceva mult mai sus, și anume, al face pe cititor să caute cartea pentru lectură. Din acest motiv uneori observațiile sale fac volte integrând generos citate precum în cronica Poveștile satului din zare despre Amintiri din școală semnat de Ion Machidon. Alteori face consemnări strict tehniciste precum în Plasticieni băcăuani în colecțiile Muzeului de Artă. Atunci când un volum îl surprinde, cum ar zice G. Ibrăileanu, criticul se înalță pe aripi de cuvinte și scrisul său crește luminos așa cum se întâmplă în recenzia intitulată Cronicarul erudit de gazete(II) unde scrie despre cartea lui Constantin Călin, Gustul vieții. Varietăți critice.

Deși lecturile sunt aleatorii ele au totuși două constanțe, cel puțin în acest volum al V-lea. Găsim bine reprezentate scrierile bisericești, despre sfinți sau despre părinți ai bisericii. Sunt cărți care îl liniștesc pe autor, din care își trage un fel de sevă a binelui și pe care le urmărește și le prezintă cu atenție. Acest substrat religios este și cel care a dus la schimbarea numelui, cred eu. Este, dacă vreți, o completarea a stării autorului, prin conturarea unui univers al binelui.

O altă constantă este cea legată de autorii din Bacău. Cărțile acestea vin la critic pentru că el cunoaște trasee literare, istorii și întâmplări pe care apoi le folosește parțial sau total în a contura universulul aurorului de care se ocupă. Avem o simbioză de literatură locală pe care o înțeleg și care cred că ar trebui urmată și în alte zone ale literaturii române pentru a putea creea puncte de respirație literară care să fie în același timp și factori de promovare literară.

Îmi place la Cornel Simion Galben că deși este sfătos și meticulos reușește totuși, cu duhul blândeții, să arate și punctele mai puțin reușite din operele analizate. O face cu un fel de bun simț care nu dorește să supere orgoliosul autor care tocmai a dat cu bâta în baltă atât de tare, nu numai că s-a stropit pe sine dar, a murdărit și lumea din jur. Ei, bine, Cornel Simion Galben deși afectat, reușește într-un fel anume, cu delicatețe să-i spună autorului că-i ud! Și acest lucru nu este de neglijat. Observațiile de acest fel fac din autorul notelor de lectură nu doar un prezentator ci și un critic al celor prezentate. Aici este talentul acestui condeier de a critica fără a jigni, de a ridica întrebări fără a supăra, de a arăta greșeli fără a acuza. Le face din dragoste pentru lectură și pentru literatură. Le face din inimă și cu inima deschisă.

Publicate inițial în diverse reviste, aceste note de lector, nu au precizări legate de natura revistelor sau data de apariție. Sunt cumva lăsate libere într-un timp al lecturii și doar din anii de apariție ale volumelor despre care face vorbire, vedem când s-a întâmplat acest lucru. Nu este o soluție rea dar nici cea mai bună. O simplă precizare ar fi pus unele comentarii în contextul lor. Se pare că autorul nu a considerat că acest context ar fi important ci s-a concentrat numai pe carte, așa că l-a eliminat.

Pot spune, la încheiere, că aceste lecturi aleatorii sunt utile și că ele ne pot încuraja la lectură. La urma urmei ăsta a fost și scopul autorului.

Cornel Simion Galben, Lecturi aleatorii V, Bacău, editura Ateneul Scriitorilor, 2021, 166 pagini.


Niciun comentariu

Un produs Blogger.