Wall Street. Istoria unui crach
Mihai Vintilă
Căderea bursei din New York din 1929 este analizată dintr-o perspectivă interesantă de Gordon Thomas și Max Morgan-Witts. Această perspectivă pornește de la oamenii forte ai zilei și apoi ajunge la eveniment. Cei doi autori au considerat că totul s-a întâmplat datorită oamenilor, lăcomiei celor care și-au pierdut rațiunea și au acționat irațional. Publicată inițial în anul 1979 cu titlui Ziua în care bula a explodat cartea a cunoscut o binemeritată faimă.
Oamenii și creațiile lor sunt urmărite cu mare atenție. Avem rivalitatea dintre trei personaje și trei companii Ford Motors cu Henry Ford la conducere, Chrysler cu Walter Chrysler și desigur General Motors cu William Durant și apoi cu Charles Stewart Mott. Vedem cum Henry Ford este ghidat doar de compania sa, de dorința de a fi primul, de lupta cu productivitatea, de ura sa contra Wall Street-ului, de ideile sale globaliste care l-au dus prin Rusia comunistă, Anglia finalului de imperiu dar și prin România unde a deschis fabrici și a revoluționat industria locală. Nu numai industriașul Ford este urmărit ci și ideile lui uneori excentrice precum cele legate de băutul sucului de morcovi, de nemurire, ura împotriva evreilor etc. Din acest motiv Henry Ford nu a pierdut bani în crahul din 1929. A fost printre cei puțini.
William Durant a fost un jucător. După ce a creat Durant – Dort Carriage Company a lansat General Motors. Își pusese amprenta în dezvoltarea primilor ani ai acestui conglomerat ba chiar și pe clădirile companiei. Primește conducerea General Motors după ce a construit Chevrolet cu Louis Chevrolet și Buick. Până la urmă va pierde controlul producătorului de automobile și va acționa ca un adevărat rechin pe piața bursieră alături de familiile Rockefeller și DuPont. Înfrânt de crahul bursier va relansa Durant Motors pentru a ajunge într-un final, la 75 de ani, falit!
Walter Chrysler a stat departe de lumea Wall Street-ului la fel ca marele Ford. S-a concentrat pe automobile iar profiturile le-a investitit în ceea ce va fi clădirea Chrysler un simbol al New York-ului.
Acești jucători sunt doar o parte din cei pe care volumul îi urmărește. Autorii se vor concentra apoi asupra băncilor și manevrelor lor aflate la limita legilor din 1929.
Avem plăcerea de a intra în intimitatea băncii Morgan și desigur a grupului de bănci Transamerica sub conducerea italianului A. P. Giannini. Grupul pornit de la mica Bank of Italy din San Francisco ajunge un conglomerat de mici bănci ( la un moment dat peste 100) din care se va consolida holdingul Transamerica puternic prezent pe piața bursieră. Firma a reușit să scape de crah datorită ideilor fondatorului, viziunii sale asupra afacerilor. A scăpat doar cu devalorizarea acțiunilor dar pe termen mediu nici un investitor nu a pierdut bani. Poate mai cunoscut este următorul nume sub care acest holding s-a făcut cunoscut și anume de Bank of America. Printre altele grupul stăpânește compania de rent-a-car Budget, studiourile de filme United Artists, Metro Golden Mayer, companiile de asigurări Aegon și Netherlanders pe care le-a integrat in Transamerica Life Insurance....etc. De acest grup este vorba.
Povestea nu ar fi completă fără John J. Raskob. Cine? Cel care a finanțat și a fost primul propietar al ... Empire State Building! Un profesionist al pool-urilor financiare. Implicat și el pe Wall Street dar mult mai discret și mai direcționat de a construi cea mai mare clădire din lume. O mândrie a New York-ului și a Statelor Unite.
Dacă vorbim de bursă nu putem evita familia Kennedy cu patriarhul acestei familii Joseph P. Kennedy un adevărat rechin al finanțelor. Pornind de la banca unde tatăl său deținea o poziție importantă, Columbia Trust Bank, Joseph crează un pool și îi preia conducerea. De aici s-a lansat apoi în investiții speculative pe Wall Street. De multe ori lucra cu familia de brockeri Bouvier pe care i-a felicitat la nașterea fiicei Jacqueline care, mai târziu, va intra în familia sa prin căsătoria cu fiul său Jack Fitzerald cunoscut sub acronimul de JFK! O divergență cu celebrul J.P. Morgan îl va îndepărta pe Joseph de bursă în tot anul 1929! Averea familiei va fi salvată și apoi consolidată în anul următor de alte speculații perfect executate ajungând ca la finalul anului 1930 să aibă o deținere personală de 180 milioane de dolari, cca 2,3 miliarde în valoarea de azi! A mirat pe mulți alegerea lui Joseph P. Kennedy în fruntea Securities and Exchange Commission care avea rolul de a reglementa piața financiară. Din 1935 timp de un an lupul a fost stăpânul oilor dar Kennedy a reușit să facă ordine pe Wall Street prin reglementări de largă respirație liberală și în același timp restrictive cu speculatorii!
Nu a fost uitat nici Winston Churchill care a făcut o vizită exact în perioada crizei pe Wall Street și care cu umorul care îl caracteriza a reușit să pună punctul pe bubă. Mai mult marele om de finanțe și de stat englez a profitat de situație și a făcut câteva speculații încununate de succes ajungând să îi scrie mult iubitei sale soții că dacă ar rămâne în America nu ar fi pentru el altă soluție decât aceea de a deveni milionar!
Cu mare interes am descoperit pitorescul Wall Street-ului în timpul nebuniei din 1929. Autorii recunosc spășiți că nu le-au ajuns documentele, cărțile și filmele și că au vorbit cu cei care au trăit în mijlocul evenimentelor. Au mers la ei, la copii lor, le-au citit însemnările, caietele de notițe, au văzut deciziile luate și astfel au putut să contureze acea atmosferă de nebunie colectivă. Joia neagră este urmărită fotografic și parcă trăim chiar în acel moment! Totul perfect documentat și argumentat.
Wall Street. Istoria crahului din 1929 este o carte care nu se citește doar cu mare interes ci este o carte care îți acordă șansa de a simți atmosfera, de a fi acolo, pe caldarâmul străzii Wall Street, de a simți răsuflarea zgomotoasă a traderilor și de a vedea bucuria sau tristețea mulțimii de disperați din fața bursei. Au fost ani nebuni. Acum îi putem înțelege.
Gordon Thomas, Max Morgan-Witts, Wall Street. Istoria crahului din 1929, București, editura Litera, 2011, 554 pagini.