In rest avem oamenii, locul si gandurile. Lucian Boia a framantat bine jurnalele de insemnari zilnice ale personajelor care contureaza acest fascinant mic paradis al unei Romanii Mari cum bine i-a zis. Informatiile abunda, chiar daca uneori nu in stilul rigid al istoricilor ci mai mult al unei povestiri. La urma urmei este un volum de istorie accesibil, nu unul pentru specialisti.
Popularizarea unor astfel de locuri, unor timpuri trecute in modul in care Lucian Boia o face in acest volum ar face din istorie una din materiile preferate ale elevilor. Nimic nu e strident, nimic nu e pus aiurea. Imaginile se construiesc incetul cu incetul, ca mantiile unei cepe lasand cititorul sa isi contureze singur atmosfera, personajele si sa fie prins in vartejul acelei lumi.
In fond este o carte trista. E o parte a unei lumi la care astazi ne uitam ca la un far luminos dar pe care contemporanii nu o simteau asa, imbatati fiind de micimile zilnice, de problemele si rivalitatile efemere.
Un volum cum multe ar trebui sa fie. Editura Humanitas a dat valoare acestei carti printr-o tinuta de exceptie a cartii iar coperta care reproduce o imagine "jucata" a reginei Maria este poate sugestiva pentru acea lume.
Nu ratati o astfel de lectura. Va va prinde si va va fascina.