Supermarketul Brăila

Pentru cine vine prima oară în Brăila este şocant faptul că oraşul pare a avea toate supermarketurile care există în România.
Uneori din aceeaşi reţea existând chiar două magazine cum e cazul Billa. După această primă uimire vine a doua, care este legată de dispariţia aproape în totalitate a micilor magazine de cartier şi a magazinelor tip alimentara.

Brăila pare a fi intrat în zodia progresului din punct de vedere al comerţului, zic unii, care privesc doar superficial această problemă.
La o privire mai atentă se poate remarca, de fapt, că nu este aşa.

Reţelele de supermarketuri creează un număr mult mai mic de locuri de muncă decât cele care dispar prin închiderea magazine lor de cartier. Impresia că aduc locuri de muncă e adevărată doar pe termen scurt, pentru că moartea magazinelor mici are loc la ceva timp după deschiderea supermarketurilor, iar acele locuri de muncă dispar şi nu mai sunt înlocuite cu nimic. Deci avem o primă concluzie care arată că supermarketurile duc la schimbarea meseriei de vânzător de magazin şi la limitarea opţiunilor de angajare ale acestora.

Un alt efect negativ îl constituie ieşirea de capital din oraş. Practic aceste fabrici de făcut bani aduc mărfuri de peste tot din lume, dar nu încurajează producătorii locali. Aceştia, prin dispariţia magazinelor de cartier şi prin greutatea cu care suportă condiţiile supermarketurilor ambalate frumos sub eufemismul comerţului civilizat, sunt nevoiţi să caute alte zone de desfacere a mărfurilor lor, scăzând în acest fel profitabilitatea, posibilitatea de dezvoltare şi crescând costurile pe produs. Nici un supermarket nu are o zonă dedicată produselor locale, iar dacă doreşti să cumperi un astfel de produs ţi se ridică din umeri şi primeşti îndemnul de a cumpăra produse fabricate cine ştie în ce loc din lume. Fără producţie locală suntem lăsaţi îm mod sistematic la mila acestor supermarketuri, care nu ezită a-şi rotunji profitul cu fiecare ocazie. Nu e bun un ou din Tulcea, ce dacă la Brăila avem producţie de milioane, nu e bun un lapte din Neamţ, chiar dacă avem propriile ferme, nu e bun un salam de Bucreşti sau de Stefăneşti, când avem în acest oraş doi mari producători de astfel de produse? Este mai bun din punctul de vedere al supermarketului care dictează preţul în ambele direcţii şi ţie, ca şi cumpărător, dar şi producătorului, prin practici care nu au nimic de-a face cu un comerţ civilizat.

Ce se poate face? Se pot face multe, de la condiţionarea autorizaţiilor de construcţie până la votarea de hotărâri locale care să impună politica noastră. Nu vă impacientaţi că magazinele nu vor pleca, iar cei care o vor face vor lăsa locul altora, pentru că oamenii trebui să mănânce.

Nu ar fi bine să transformăm supermarketul Brăila puţin şi în avantajul brăilenilor, nu numai al reţelelor care au ajuns să dicteze amplasarea de stopuri, reclame, programe de autobuze şi altele în oraşul acesta.

Ori ne supunem, şi vom plăti din ce în ce mai scump pe mâncare, într-un oraş la marginea celei mai mănoase câmpii agricole din România, sau vom lua măsuri şi atitudine pentru a readuce normalitatea în preţuri şi tratament comercial.
Să facem din Brăila supermarketul pe care îl dorim noi!

articol publicat in Viata Brailei
Mai nouă Mai veche