Sărbători şi consum

Se aproprie cu viteză sărbătorile de iarnă. Se pare că pentru unii acestea vor fi mult mai triste decât de obicei. Deja o serie de companii care aveau ca piaţă de desfacere state vest-europene au început să anunţe disponibilizări sau trimiterea cel puţin a unor persoane în şomaj. Angajaţii care au “norocul” de a lucra într-o astfel de companie numai spiritul sărbătorilor nu-l vor simţi. Pe lângă veştile economice nu tocmai bune, avem o campanie electorală foarte agitată şi plină de promisiuni fantasmagorice. Clasa politică în bătăliile ei interioare nu mai vede realitatea, politicienii par a fi de pe altă planetă, iar contactul cu lumea obişnuită e o chestie doar de imagine. Pentru cei care trudesc din greu pentru o bucăţică de pâine, sărbătorile se anunţă mai triste ca oricând în ultimii ani. Chiar şi cele mai solide firme se vor gândi de două ori înainte să stabilească volumul tradiţionalelor prime, iar cele care nu sunt tocmai sigure pe veniturile lor vor sări peste acestea. Acum, mai important decât orice este securizarea zilei de mâine. Deja sunt companii care nu mai văd nici o speranţă de ieşire din situaţia actuală. Peste toate acestea plutesc campaniile de promovare a produselor, unde persoane vesele cumpără într-o fericire tot felul de bunuri. Lumea din reclamele de la televizor este deschisă, fără probleme financiare şi gata să arunce cu banii în stânga şi dreapta pe orice. Cum să explici tu, ca părinte, unui copil de trei ani de ce tata nu mai are bani să îi cumpere nu ştiu ce ou de ciocolată sau de ce porţia de iaurt cu fructe nu mai este aşa de zilnică. Fiecare aleargă după profit în lumea asta. Unii măcar se muncesc să lase impresia că le pasă, chiar dacă nu este aşa. Nu am văzut nici o iniţiativă românească de protejare a propriilor clienţi, cum se întâmplă prin alte state membre ale uniunii. Nu am văzut preţuri de sprijinire pentru persoanele mai nevoiaşe, cum este prin Germania, unde pe piaţa produselor alimentare s-au lansat produse mai ieftine pentru cei loviţi de criza economică sau ajutoare pentru companiile cu probleme, cum se întâmplă în Austria şi nici grija statului cu toate structurile sale, de la prim-ministru la preşedinte pentru firmele autohtone şi locurile de muncă naţionale, ca în Franţa. Nu am văzut nimic din toate astea. Mai mult decât atât, avem parte de o bâjbâială naţională la toate nivelurile şi în toate formele: de la legi strâmbe date doar pentru iniţiaţi şi până la răzbunări şi copilării de genul: eu sunt mai tare. Nu ştiu dacă cei bogaţi de la noi din ţară cunosc faptul că o populaţie sărăcită şi înfometată nu mai este o populaţie guvernabilă sau despre teoriile economice referitoare la stabilitatea socială pornind de la nivelul de bunăstare materială, dar le reamintesc cu acest prilej că foametea a fost scânteia care a dărâmat comunismul. Ca în fiecare an, fiecare va face un pom de Crăciun, vom dărui familiei şi prietenilor cadouri doar că anul acesta o vom face mai strânşi la pungă şi cu gândul mai mult la ziua de mâine.

articol aparut in Ziarul de Braila